Vă scriu aceste rânduri pentru că am promis că o fac, nu pentru că aș fi în stare de asta.

Azi am făcut o luna de când mi-am pus aparatul dentar și am fost la „strâns de sârme” plus la montarea unui minunat diblu în gingie :)) Mă rog, se cheamă semi implant și are și el un rol bine stabilit în ecuația asta de ducere spre perfecțiune a zâmbetului meu, dar un pic de haz de durere, zic că merge.  M-a lovit brusc treaba asta cu aparatul dentar. Prin noiembrie de fapt. Am hotărât că dacă tot rânjesc tot timpul s-o fac cat mai degajat. Nu m-a complexat vreodată faptul că nu am avut dantura perfectă, dar recunosc că mi-am dorit asta.  Mulți oameni m-au întrebat imediat ce m-au văzut cu aparatul dacă mi l-am pus pentru că e la modă. Whaaat? Adică am făcut eu multe în sacrificii în numele  modei, ca de ex: mi-am pus iarna ciorapi de lână la sandale, mi-am înfipt cercei în gat pe post de colier, mai nou am umblat cu orhidee „vie” la urechi, dar la asta cu aparatul nu m-aș fi gândit vreodată… se pare că e isterie în lume cu aceste aparate și foarte bine că este! Cred ca cineva foarte smart a făcut lucrul acesta ca să dea încrederea oamenilor în special atâtor adolescenți frustrați care își pierd încrederea în ei atunci când sunt nevoiți sa poarte asemenea aparate. Oh! Ce n-aș da să fi avut și eu posibilitatea de a-mi fi tratat corespunzător dantura la momentul oportun! Din pacate problemele mele nu sunt strict estetice. Pentru că atât s-a putut pe vremea mea, mi-am zis recent că, evident, niciodată nu e prea târziu pentru nimic. Și dacă crezi că există ceva care te-ar face să te simți și mai bine în pielea ta…just do it! Nu te lăsa influențată de nimic.

Nu e așa groaznic precum pare, durerile nu sunt insuportabile. Ai nevoie de 2 lucruri.

1. Un medic foarte bun care să-ți explice, să te consilieze pe parcursul tuturor etapelor  și uneori să te motiveze :)) Eu l-am găsit la clinica Ami Dent!  Vă  recomand cu toată încrederea.

Și încredere în tine! Un aparat dentar nu-ți răpește farmecul!  Ba din contra! Folosește-te de el ca de un accesoriu statment!  Recunosc, încă nu sunt super prietenă cu al meu, trebuie să ne mai cunoaștem, dar relațiile sunt cordiale și sunt șanse să-i permit curând să-mi invadeze fiecare zâmbet, din fiecare poză!

Vă pup! Cu tot cu sârme și cu dibluri! 🙂

P.s- eu am avut și un exemplu viu de ambiție și muncă în acest sens, prietena mea Ana. Doamne cât a îndurat! Dar când o vezi acum cum zâmbește…merită! Efectiv a înflorit după etapa asta care nu a fost deloc ușoară!