Dragilor,

Am primit atatea felicitari pentru Laura si totodata atatea intrebari legate de minunatia de studio lansat in 15 aprilie incat am hotarat sa fac un rezumat al evenimentului Red carpet for the flowers by Laura Draghici!

Pe Laura o gasiti aici si o puteti contacta pentru orice eveniment! Va asigur ca vocea ei calda si prietenoasa va vor da increderea ca sunteti „pe maini bune”.

https://www.facebook.com/chicfleuriste/?fref=ts

In data de 15 aprilie  a avut loc   evenimentul de lansare al primului studio de arta floristica din Prahova: Chic Fleuriste by Laura Draghici.

In cadrul acestui eveniment, unic in Ploiesti, designerul de arta floristica Laura Draghici, a adus in fata florile, hotarand ca lansarea studioului sa fie sub forma unei sarbatori dedicate florilor.  Le-a adus  pe covorul rosu si au fost tratate ca niste vedete!

“ Florile reprezinta incununarea artistica si vizuala a celor mai importante evenimente din viata noastra. Ele ne fac sa simtim fiecare clipa ca pe o sarbatoare, confera viata fiecarei incapere si ne rasfata cu gingasia si parfumul lor.”-Laura Draghici

Intr-un paradis floristic in care pluteau o multitudine de miresme care mai de care mai ametitoare, zeci de oameni au trecut pentru a vedea minunata locatie din centrul Ploiestiului.

Intr-un design de tip frantuzesc, cu mult alb, imbinat cu elemente rustice de sorginte romaneasca- lemn pur, Laura Draghici a expus aranjamente florale inedite si a deschis oamenilor usa pentru a putea descoperi cum se vede din interior un studio de arta floristica.

Laura Draghici este unul dintre putinii artisti florali din Romania care desi a lucrat multi ani in domeniul bancar a hotarat sa-si urmeze pasiunea si sa se apuce de arta floristica. A urmat cursuri prestigioase la nivel international si a hotarat sa revolutionize piata floristica din Ploiesti, oferind publicului doritor de “altceva”, aranjamente inedite, premium.

Cu drag,

L

Buna dimineata cu sirop!

Ma tin de ceva vreme sa scriu asta, dar azi m-am urnit avand in vedere ca Agnes a adormit si treaba o incep  in jumatate de ora, oficial. Prin toate cercurile in care m-am invartit in etapele mele de formare am fost educata ca oamenii nu se schimba. Conform acestei teori ar trebui sa ne resemnam si sa nu incercam vreodata sa schimbam oamenii deoarece ar fi doar o lupta cu morile de vant. Anii care au trecut mi-au demonstrat insa contrariul sau mai bine zis, faptul ca nu noi schimbam alti oameni ci iubirea pe care le-o purtam sau care ne este purtata. Da, stiu, suna siropos si neadevarat, dar am in jur atatea exemple! Oameni transformati de iubire. Oameni in care nu ti-ai fi inchipuit vreodata ca se „ascund” alti oameni, complet diferiti fata de ceea ce ne era dat sa vedem. Si viata mea este un exemplu daca stau sa ma gandesc mai bine. Acum cativa ani nu-mi imaginam ca o sa plec vreodata din Bucuresti, ca o sa am copii si multe alte lucruri  pe care nu credeam sa le schimb la mine vreodata. Si totusi am facut-o. Asa cum ai facut-o poate si tu cea/cel care citesti aceste randuri. 🙂

Iubirea chiar scoate la suprafata tot ceea ce e mai bun in noi. Ne face sa fim mai buni, mai generosi, mai frumosi si mai ambitiosi in a reusi tot ceea ce ne propunem. Pentru ca atunci cand stii ca ai pe cineva langa tine care e acolo sa vada toate calitatile si  toate realizarile tale, cu care poti impartasi zile bune si zile proaste, ai o alta determinare de a te pune pe treaba 🙂

Va imbratisez,

Love u, My Che

L

Stiti filmele acelea americane in care cea mai populara fata din liceu, care intotdeauna e cea mai frumoasa, cea mai desteapta, face actiuni caritabile,  e iubita de toata lumea si bineinteles e majoreta? Ehh, daca stiti despre ce vorbesc stiti cu siguranta si ca aceasta fata are intotdeauna prietene naspa. Da, naspa. Unele care s-o idolatrizeze pe diva, ca sa se simta ea cea mai tare. Asa si cu oamenii din viata reala, parca cauta sa aiba in jur prieteni, cunostinte, slabe. Si nu ma refer la greutatea fizica.

Ne intriga oamenii destepti, ne enerveaza ca sunt mai buni ca noi, ii etichetam drept aroganti, ne imaginam ca sigur sub pojghita de oameni realizati se ascund niste chestii urat mirositoare, fara sa ne intrebam o secunda daca oare nu avem ce invata de la acestia.

Mie una, imi place sa am in jurul meu oameni destepti. Oameni de la care sa am ce invata. Si ce daca poate (sigur!!) unii dintre ei sunt mai buni ca mine? M-am autoeducat sa cred ca evolutia omului exista daca el si-o doreste, independent de alti factori.

Cred ca maturitatea emotionala a noastra incepe odata cu admiterea ca fiecare dintre noi avem frustrari, ca ne roade invidia de prea multe ori si ne irosim  energia pentru a demonta calitatile unor oameni din jur pentru confortul nostru psihic si pentru a ne motiva propriile esecuri. Si pana la urma pentru ce toate astea? Nu ne traieste nimeni propria viata  asa cum noi nu traim viata nimanui!

Hai sa ne schimbam, ca sa ne fie bine! Zic!