Arhive categorie: Lifestyle

Adriana mea.

Bine v-am găsit!

Zilele trecute, mai exact pe 3 ianuarie m-am trezit că nu am asigurare RCA şi nu avem cum să merg foarte repede să o fac.

Imediat mi-a venit în minte Adriana (Baican), buna mea amică, care mă salvează din multe situații inclusiv aceasta. Am contacat-o imediat, i-am scanat documentele și în 15 minute treaba era rezolvată.

Mi-am dat seama că mă țin de multă vreme să vă povestesc despre ea pentru că datorită ei am descoperit câteva produse pe care am ajuns să le folosesc cu foarte mare plăcere.

Pe lângă multele activități pe care le are, Adriana este și distribuitor Amway. Personal, nu am fost adepta genului acesta de shopping, nu am avut niciodată răbdare să ascult sau să comand aceste produse, până am cunoscut-o pe ea, mai cu seama că opiniile unei prietene în ceea ce privește produsele de curățenie Amway erau foarte bune.

Astfel că am ajuns să testez în primul rând produsele de îngrijire a corpului, gelul de duș și loțiunea de corp. Nu e dragoste la prima vedere pentru că produsele respective nu țipă a parfum așa cum eram eu obișnuită, ci au un miros foarte frumos într-adevăr, dar absolut delicat, după câteva dușuri, am realizat că le prefer clar pe acestea în detrimentul celor din comerț, plus că ele porneau din start cu un plus pe care mi l-a expus Adriana, acela că ingredientele folosite sunt naturale, fără urmă de chimicale.

După acestea, am trecut la gama pentru ten gras, șervețe demachiante, gel de curațare a tenului și cremă pentru față. Foarte bune. Șervețelele demachiante le  cataloghez întotdeauna după un criteriu simplu, să-mi șteargă cât de cât rapid rimelul și rujul  cu rezistență UV. A trecut testul. Cam asta e rutina mea de beauty, după șervețele, mă spăl pe față pentru că altfel simt că tot e încărcată indiferent de cum m-aș demachia și apoi aplic crema. Crema e foarte ușoară și e o bună bază de machiaj.

Să nu uit de crema de mâini care nu-mi lipsește din geantă, miroase excelent, iar mâinile își păstrează catifelarea și după ce mă spăl, eu am mâinile foarte uscate așa că  această cremă mă ajută foarte mult.

Am mai încercat produsele de uz casnic, un detergent de vase luat acum vreo 2 luni din care încă mai am, și un produs universal, cu care spăl gresie, parchet, etc.

Sunt eficiente și foarte economice deoarece trebuie dizolvată în apă o cantitate mică de produs. Dacă doriți să le încercați vă recomand să o contactați aici pe Adraiana! Cu toată încrederea.

https://www.facebook.com/maxygo.biroulvaleacalugareasca

Secretul lui 2017

Sigur că vedeţi peste tot articole cu rezoluţiile fiecăruia pe 2017. Am să fac acelaşi  lucru din 2 motive, poate vă inspiră măcar o vorbă din ce scriu aici şi poate am să recitesc articolul acesta anul viitor dacă simt că deraiez.

Nu este un articol în care intenţionez să mă laud este însă un articol în care , vă mărturisesc franc  că sunt mândră de anul acesta pentru că am trecut la nivelul următor. Nu, nu s-a petrecut o minune, ci acum un an pe vremea asta mi-am propus să nu mai joc la amatori. Să fac lucrurile cât mai bine , cât mai perfect (dacă îmi este permis) fără a-mi pierde autenticitatea. De la gândul acesta a pornit totul.  Adboutique-ul meu a gândit „big” cu orice risc, am devenit astfel importatori de obiecte promoţionale chiar daca financiar era o mare provocare pentu mine, majoritatea impoturilor se plătesc 100% în avans, iar odată cu acest statut firma a devenit plătitoare de TVA lunar, nu trimestrial cum era. Eu, defintă ca haos în istoricul meu personal, m-am organizat şi autoeducat astfel încât lucrurile au mers foarte bine. În ceea ce priveşte clienţii, este primul an din aceştia 4 de când am firma în care nu a trebuit să-mi mai fac griji pentru „salariul meu lunar” , pentru taxe, pentru contabil sau graficieni. Nu m-am îmbogăţit, dar cu siguranţă e drumul cel bun.

2017 mi-a demontrat dacă mai era nevoie că oamenii te urcă şi oamenii au puterea de a te coborî, că relaţiile cu aceştia sunt cele mai importante, că ai datoria etică de a face tot ce îţi stă ţie în putinţă ca să faci lucrurile cum trebuie, dar că există momente când efectiv nu poţi să controlezi partea cealaltă şi în astfel de momente, trebuie doar să fii împăcat cu tine şi conştient că eşti răspunzător doar de acţiunile tale.

Tot anul acesta am hotărât că dacă vreau blog de modă, nu e loc de compromis.  Am încercat să-mi asum asta şi să fiu atentă la ce scriu, la fotografii, la absolut tot ce ţine de imaginea mea.  Am încercat şi încerc tot felul de strategii şi pentru creşterea contului de Instagram,  datorită fotografului Marius Petre am dus şi fotografiile la alt nivel prin şedinţele foto profi şi mi-am asociat numele (acesta mic cum e) doar cu branduri şi evenimente în care cred. Pentru că vreau să nu mai vorbesc doar din ce citesc şi din instinct, din luna februarie încep la Bucureşti cursuri de Stilism cu oameni care au un cuvânt de spus în industrie.

Mi-am dat seama că iubesc mai mult decât îmi imaginam moda şi că blogul e locul potrivit pentru a dezvolta asta, articolele de opinie despre trăiri personale le-am mutat în offline, în cartea pe care m-am apucat să o scriu (apropo, am scris până la 3 de dimineaţă, o fac destul de neregulat pentru că trebuie să am o anumită stare).  Asta pentru că spaţiul unei cărţi mi se pare mult mai intim decât online-ul când vine vorba de pus sufletul pe tavă.

Tot anul acesta am redescoperit conceptul de prietenie. Nu ştiu dacă se întâmplă o maturizare ceva, dar am descoperit câtă linişte şi bucurie îţi poate aduce o prietenie de suflet. O prietenie în care  nu există concurenţă, nu există siderare în ceea ce priveşte comportamnetul celuilalt, există doar „ia-mă aşa cum sunt ca să te iau aşa cum eşti”.  Să poţi să-i spui cuiva, azi mă doare asta şi să ştii că celălalt se gândeşte fie şi pentru 3 secunde la problema ta şi la ce ar putea face să te doară mai puţin.  E important să existe lângă tine o gingie vânătă, nu un borcan de lapte cu miere, care să te tragă de mânecă când o iei pe cărări fără ca tu să te simţi jignit sau ofensat.

Să nu cer oamenilor mai mult decât pot să ofere şi să accept că undeva se opreşte ştiinţa mea, şi aici mă refer la Agnes. M-am evaluat pe mine, încerc să îmi văd neputinţele în ceea ce priveşte calitatea mea de mamă (neputinţe=slăbiciuni) şi încerc să găsesc soluţii. Nu mă apuc să vorbesc despre Agnes că nu mai termin. Doar atât. E o minune.

Referitor la Mr. Che. Am şi aici o concluzie. Susţinerea reciprocă se bazează în primul rând pe încurajarea frumoasei nebunii a fiecăruia dintre noi. În relaţie trebuie să existe 2 oameni, 2 oameni care să se simtă împliniţi. 2 care să se simtă importanţi. 2 care simt că-şi acordă timp, unul altuia sau sieşi. Totul raportat la propriul univers. Când e vorba de ceea ce te face fericit, e musai să te raportezi la tine, nu la societate sau orice altceva.

Şi încă ceva,  am avut momente în care mi-a fost ruşine de mine că am judecat oameni pe care nu i-am cunoscut, după aparenţe, după aspectm după haine, după facebook.

Şi mi-a fost ruşine de câteva ieşiri nervoase pe care le-am avut încercând să demonstrez că gândirea altora nu e corectă sau e nedreaptă. Dar nu aveam acest drept. Opiniile, fie ele şi diferite, trebuie respectate şi tolerate.

Anul viitor fac 30 ani, ori mă maturizez în sfârşit ori am descoperit secretul  unui drum care pare bun. Muncă. Perseverenţă.  „asumare” (pun acest cuvânt în ghilimele pentru că el e laitmotivul prietenei mele, M, care mi l-a spus de atâtea ori încât atunci când îl aud mă mănâncă pielea.

Vă mulţumesc pentru tot şi vouă.

Ne vedem curând pe noul site! Mai avem puţin!

Un an nou aşa cum vi-l doriţi!

Ajunul de acum VS Ajunul de altă dată. De ce la Da Vinci Events?

Nu-mi vine să cred că aproape s-a terminat anul. A fost un an în care s-au întâmplat multe, dar despre asta vă povestesc într-un articol viitor. Concluzia anului, în mare, este simplă. Omul cum îşi aşterne aşa doarme.

Ajunul Crăciunuiui. Acasă, la Breaza era rupt din poeziile  lui  Coşbuc. Parcă şi iarna venea la timp acum 20 de ani! Parca cineva ştia că de Crăciun e musai să fie ţurţuri la geam , iar ţiglele caselor să fie acoperite de  zăpadă, casele  învăluite în nori graşi de  fum. În seara de Crăciun mirosea întodeauna a sarmale pe un fundal al cuţitului care lovea sacadat tocătorul mamei care pregătea platourile de salată de boef.  Bradul lumina ţanţoş pe verandă,  iar noi eram agitaţi că trebuie să mergem la colindat. Întodeauna mama ne îmbrăca cel mai gros, iar noi mergeam înghemuiţi cu traista luându-ne la trântă cu troienele de nea. Râsete zgomotoase în nopţi reci în care răsuna doar lătratul gros al câinilor.

Asta a fost. Acum, când tăim în secolul vitezei, în Ajun de Crăciun, am o singură dorinţă.  Aceea de a petrece în familie. Pentru anul acesta aleg să petrec Ajunul la Da Vinci Events, la un concert Fuego! Pentru că am nevoie doar de timp petrecut frumos alături de familie, într-o atmosferă de sărbătoare. Vă văd râzând! Da, la Fuego! Nu cred în oamenii care spun că un colind ascultat în Seara de Ajun  nu are un efect spiritual.  Sau cel puţin, eu aşa sunt.  Radioul meu din maşina merge non stop pe Rock Fm, dar asta nu înseamnă că nu mă bucură de Crăciun nişte colinde cântate de Fuego.  🙂

Dacă sunteţi intersaţi, aveţi două opţiuni:

65lei (nu include cina sau bauturi)
99 lei (pretul biletului include cina si o bautura la alegere)

Biletele se pot rezerva in orice locatie DaVinci (Km si Bobalna)

Toate detaliile despre eveniment, dar şi despre noua locaţie de evenimente Da Vinci Events, le găsiţi aici:

În ajun de sărbatoare, simbolurile adevărate ale Crăciunului, colindele, muzica şi valorile importante ale neamului româ…

Posted by DaVinci Events on 19 Decembrie 2017

Rebrandingul personal nu-ți șterge istoricul.

Observ în jur oameni care vor să o ia de la 0. Oameni care vor să-și schimbe viața, cariera, prietenii, etc. Foarte bine, admir oamenii care își găsesc într-un final menirea și au puterea să facă ceea ce cred. Cu un mic amendament.

Nu ai cum să începi ceva de la 0 dacă nu ai vârsta de 0 luni. Pentru că noi oamenii suntem formați din ceea ce am trăit, am văzut, am râs, am plâns, am greșit, am, am , am…….

Nu pot să mă trezesc mâine dimineață și să zic, de azi sunt Loredana a II-a del Chelba. De azi mă îmbrac ca la carte, vorbesc ca la carte, mănânc ca la carte, îmi fac o poză de profil ca la carte, în care nu zâmbesc decât puțin, ba nu, deloc, poker face, zâmbetul e semn de slăbiciune. Ah și pe lângă asta, să mai condamn și viața pe care am avut-o până la acel moment, industria în care am lucrat, clienții care mi-au băgat bani în buzunar, lucrurile pe care cândva le-am iubit, like-urile și views-urile după care mult am tânjit. Etc. Pentru că acum sunt mai bun, iar cei care au rămas  acolo unde și eu am fost, sunt doar niște prăpădiți.

Nu. Asta e poleială. Schimbarea e bună dacă o simți din toți porii, dar schimbarea nu trebuie să nege „vechiul eu” pentru că „noul eu” e doar un „eu sugrumat” de aburii unei vieți perfecte proiectate în subconștient, fără fundament. E ca și cum te ștergi pe tine. Ori evoluția pleacă de la a înțelege că  dacă vrem să fim mai buni, cei mai buni, trebuie să nu ne aruncăm pe noi ăia care nu se mai pliază pe standardele actuale, la groapa de gunoi a istoriei personale.

Și nu. Zâmbetul nu e motiv de slăbiciune.

🙂

L

Terapie vizuală pe o rază de 360 mp. Meli Melo Department Store- Bucureşti Mall

Ieri cred că a fost cea mai aglomerată zi în Bucureşti. Cu o tonă de nervi (recunosc) am ajuns la evenimentul Meli Melo de aseară. De mult nu m-am mai stresat atât din cauza traficului. De obicei, urăsc întârzierile, ei bine, aseară am întârziat aproape 2 ore.

Ajunsă acolo, parcă „m-a lovit” adierea de voie bună şi mi-am revenit instant. Magazinul în sine, dă în clocot de „frumos”. Gândit  mega eficient din punct de vedere al cumpărăturilor pe care le poţi face aici, o simplă vizită în locaţie are rol „terapeutic”, mai ales că a apărut şi cornerul destinat sărbătorilor de iarnă.

 

 

Ce s-a întâmplat ieri mai exact,

Meli Melo a sărbatorit ieri, 14 noiembrie, în cadrul unui eveniment cu presa, deschiderea primului Department Store Meli Melo, ce vine în completarea lanţului de magazine Meli Melo – Paris, ca o noua destinaţie şi experienţă de shopping.

 

 

Cei peste 100 de invitaţi – jurnalişti, bloggeri, vedete, clienţi, colaboratori – au descoperit astfel noile colecţii FW17 Meli Melo Paris si Meli Melo Deco, inclusiv o gamă largă de decoraţiuni de Crăciun, piese colorate şi vioaie, care au fost atracţia serii.

 

De la începutul lunii noiembrie, pasionații de shopping și decorațiuni interioare au la dispoziție în premieră, la etajul 1 al centrului comercial Bucuresti Mall, primul magazin de tip department store Meli Melo, cu o suprafață generoasă de aproape 360 de metri pătrați.

Clienții vor putea găsi la Meli Melo Department Store o gamă variată de accesorii – coliere, genți, cercei, caciuli și fulare, haine, încalţămine,  dar și cele mai interesante decorațiuni interioare, potrivite oricărei case și stil. Printre produsele disponibile se află accesorii de bucătărie și veselă, produse de aromaterapie și de baie, textile,covoare,  tablouri, lămpi, diverse obiecte de decor, mic mobiler, ceramic a si o colectie speciala de suveniruri traditionale românesti.

Această nouă deschidere se adaugă la cele 6 magazine Meli Melo Deco si celor 42 de magazine Meli Melo Paris.

●●

Meli Melo – Paris  a deschis primul magazin în anul 1998 în Bucureşti, în prezent deținând un total de 54 de magazine, dintre care 1 magazin Exclusive, 1 magazin tip outlet, 2 magazine în Chisinau (Republica Moldova), 2 magazine în Sofia (Bulgaria),1 magazin in Belgrad (Serbia) si 6 magazine dedicate exclusiv decoratiunilor pentru casa, Meli Melo deco.

Despre Revelion, cu sinceritate.

Nu ştiu cum a trecut anul acesta, cert este că iată suntem aproape de mijlocul lui noiembrie şi mulţi dintre noi nu avem planuri de Revelion.  Vineri am avut plăcerea de a petrece, din nou, câteva ore relaxante la Sky Blue Hotel & Spa aşa că am profitat şi am „cules” informaţii legate de Revelionul pe care îl organizează Sky Center, anul acesta.

Despre Sky Blue Hotel & Spa, am  mai scris pe larg aici: http://www.vitejiepetocuri.ro/daruieste-amintiri-cu-sky-blue-hotel-spa/

Vă repet că trebuie să ajungeţi acolo, e o oază de linişte, un loc atât  de frumos încât nu ai cum să nu te încarci pozitiv, fie că stai şi doar 2 ore.

Să revenim. Referitor la revelioane, eu am un fix. Nu-mi place să-l petrec acasă, nu-mi place să-l petrec la munte cu grupuri de prieteni unde femeile întind mese şi le prinde 12 noaptea mirosind a friptură strofocându-se cu organizarea. Nu.

Un Revelion extrem de frumos petrecut acasă a fost în acel magic decembrie 2014 când s-a născut Agnes. Cel mai frumos, e adevărat. Mogâldeaţa avea 2 săptămâni şi era exclus să mergem undeva.

Acum însă, prefer aşa cum am făcut-o dintotdeauna ca decât să mă strofoc cu alegerea meniului să mă strofoc cu alegerea ţinutei. 🙂 Prefer să găsesc un loc frumos, cu mâncare excelentă, să iau alături vreo doi oameni cu care ne face plăcere să stăm mereu, nu doar la trecerea dintre ani şi cam atât. Nu sunt genul care să petreacă pănă la  6 dimineaţa, nu am fost nici la 20 de ani, 2 ore dacă petrec, dar să fie de calitate.

O opţiune de luat în calcul pentru anul acesta este Revelionul organizat la  Sky Grand Ballroom Păuleşti. Ca în fiecare an, echipa Sky a pregătit o petrecere pe cinste.

Toate detaliile legate de programul artistic, meniu şi preţ le găsiţi aici:

https://www.facebook.com/events/124360474895926/

Vă pup,

O săptămână excelentă!

L

Când câştigi bani în Ploieşti, dar îi cheltui în Bucureşti.

Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu un posibil client al agenţiei mele. Ca de fiecare dată am ajuns la veşnica problemă a bussines-urilor din Ploieşti. Clientela.

Adică, o problemă pe care eu o tot văd în rândul multor clienţi ai mei. Ploieştiul este clar într-o direcţie bună, din punctul meu de vedere, al uni tânăr antreprenor care compară momentul scrierii acestui articol cu momentul în care am deschis bussinesul, septembrie 2013.

Piaţa publicităţii şi a comunicării în general are o deschidere mult mai mare spre nou, spre publicitate neconvenţională, spre evenimente atipice, spre social media şi, de ce nu, spre fashion blogging. Vorbesc despre acest domeniu pentru că aici activez, dar sunt de asemenea martoră a multor afaceri mici sau mijlocii care se închid zilnic, din lipsă de clienţi.

Existau perioade în care toată lumea se plângea că lipsa „highlife-ului” local ne goneşte spre Bucureşti. Am fost şi eu în filmul ăsta, recunosc.

Şi totuşi, a venit momentul să recunoaştem că în general snobismul ne face să mergem să ne cheltuim banii câştigaţi aici, în capitală. Ploieştiul are restaurante şi cafenele foarte, foarte ok, Ploeştiul are centre spa, are bazine de înot, are saloane de înfrumuseţare high (şi totuşi există mirese care preferă să piardă 3 ore din ziua nunţii pentru a le machia un nume de pe facebook, din Bucureşti), avem 2 mall-uri, avem magazine de haine, avem şi ateliere vestimentare despre care însă nici nu ridicăm întrebări. Pentru că ne place la Bucureşti, Asta nu e o problemă, iubesc Bucureştiul la fel ca în ziua în care l-am părăsit pentru o navetă aproape zilnică,  o bună parte din munca mea se desfăşoară încă acolo, mulţi dintre prietenii mei sunt acolo, darrrrr  eu încerc să cheltui bani şi aici, în Ploieşti.  Că sunt chestii pe care chiar nu le găsesc aici, ok, merg cu siguranţă şi le caut în capitală, dar piaţa serviciilor s-a dezvoltat foarte mult la nivel local, drumurile la Bucureşti pot fi rărite 🙂

Vă garantez că pentru orice serviciu care vă vine în minte vă pot da minim 1 varianta foarte bună, la nivel local.

 

#metoo.

De câteva zile privesc mărturisirile din online.  Nu sunt  şocată.  E normalitatea care ni s-a indus. Niciodată nu am fost pro povestit chestii foarte personale. De când eram mică am avut în interior un soi de PR care mă lăsa să scot la înaintare doar ce dădea bine.  Lucrez la asta de vreo doi ani, de când mi-am dat seama că e ok ca oamenii să ştie că eşti cu bune şi cu rele.  Cu experienţe frumoase sau nefericite. E firesc.

Nu mă apuc să comentez fenomenul #metoo. Vă spun doar că indiferent când se întâmplă aceste mărturisiri ele fac bine. Atât celei care a trăit experienţa cât şi celor care ar putea să înveţe ceva din asta. Iar cei care susţin că femeile vorbesc doar că e un trend, au probleme la cap.  Nu cred că traumele pot fi inventate.

Aşadar.

Aveam 17 ani şi tocmai condusesem pe cineva la gară. Gara de la Gura Beliei. Ca să ajung acasă trebuia să trec printr-o zonă pustie, până urcam pe podul care traversa râul Prahova. Nu era distanţă mare, 3 minute de mers pe jos, însă zona era pustie.  Era vară, în jur de ora 18,00. În timp ce scriu asta realizez că îmi amintesc absolut perfect fiecare detaliu deşi au trecut aproape 13 ani de atunci. Ştiu şi cum ce eram îmbrăcată.  Aveam o pereche de blugi evazaţi, o bluziţă bleu cu o floare mare de culoarea cerului. Şi papuci negri cu puţin toc. În timp ce mă îndepărtam de gară am simţit că cineva era în urma mea, am grăbit pasul instantaneu. Eram o tipă fricoasă, crescută cu un instinct de precauţie ridicat, indus de mama. Am coborât în grabă poteca care duce către podul de lemn. Eram sigură că dacă trec de ea şi ajung pe pod sunt în siguranţă. Grăbind pasul, am simţit  că asta face şi persoana din spatele meu.  Nu am avut curaj să mă întorc. Am grăbit pasul şi dintr-o dată, am simţit o mână în spatele meu. Am îngheţat. M-am uitat în jur. Nu era nimeni. Am încercat să mă duc spre pod, mama avea obiceiul să se uite de mine şi m-ar fi văzut. Ţin minte perfect privirea animalului, am început şă ţip şi să-l împing. Norocul meu a fost că în buzunarul blugilor aveam un telefon. Un Nokia 3310. Când a văzut telefonul, animalul l-a luat, iar eu am fugit. Cu un singur papuc. Am continuat să fug până acasă. Mama venea înaintea mea. Aşa cum bănuisem se uitase de mine, mă văzuse că intru pe potecuţă, dar nu mai intram pe pod. Văzuse şi că mai era cineva în urma mea. Când am văzut-o pe mama, avea ochii plini de lacrimi şi tremura. Mă trăgea de mâini şi mă întreba isteric: Ce ţi-a făcut? Ce ţi-a făcut? I-am spus că doar mi-a luat telefonul. Plângeam amândouă. L-a sunat pe tata instant. Tata era de noapte. Niciodată nu l-am simţit pe tata cu vocea tremurândă. Lacrimile îi stăteau în gât. Îi repeta mamei: Sigur nu i-a făcut nimic? Sigur?? Întreab-o, că poate îi este frică să spună. Imediat am plecat la poliţie cu vărul meu. Declaraţii, poliţie acasă, pentru că tata nu a vrut să renunţe. Am ajuns la Ploieşti unde am încercat să îi facem portretul robot. Nu l-au găsit.  Eu am uitat, deşi multe nopţi m-am trezit cu tanspiraţii reci vâzând ochii injectaţi ai animalului.

5 ani mai târziu eram la slujba de Înviere. În aglomeraţia aceea, ochii mi s-au întâlnit cu aceoi ochi la fel de injectaţi ca în ziua aia.  Am simţit că mă ia cu leşinul, m-a bufnit plânsul, atât i-am zis tatei. Uite-le e cel care mi-a furat telefonul. Cel cu geaca de blugi, arătând spre el.  M-a văzut,  a început să împingă lumea ca să iasă din Biserică. Tata după el, l-a prins pentru un moment, dar l-a scăpat.  Nu ştiu ce s-ar fi Întâmplat dacă nu-l scăpa…

Am sunat la Poliţie, au venit, nu l-au prins nici de data asta, dar nu am vrut să renunţ. Şi azi dacă îl văd, tot nu renunţ.

Asta să faceţi şi voi. Indiferent ce s-ar întâmpla. NIMENI NU ARE VOIE SĂ VĂ FACĂ SĂ VĂ FIE FRICĂ.

Pe mine m-a salvat un telefon. Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă nu găsea telefonul…

#metoo

 

Ploieștiul Cultural. Teatrul Toma Caragiu a lansat cea de-a 68-a stagiune.

Săptămâna trecută am participat la conferința de lansare a stagiunii 68, la Teatrul Toma Caragiu, din Ploiești. Ani la rândul am auzit voci care se plângeau că trebuie să meargă la București pentru activități culturale. Eronat din punctul meu de vedere dat fiind că Teatrul Toma Caragiu este o instituție de prestigiu, o instituție culturala cu vechime, iată că s-a ajuns la cea de-a  68-a stagiune.

Am fost încântată să aflu planurile și proiectele echipei de conducere a teatrului, am fost încântată să văd câtă forță și pozitivism exprimă oamenii de acolo și am fost încântată să aflu că firmele private au deschidere pentru susținerea proiectelor culturale.

*”În deschiderea stagiunii 2017-2018, cea de-a 68-a din istoria teatrului ploiestean, Teatrul Toma Caragiu vă invită să urmariți cel mai recent spectacol al secției Dramă, Unchiul Vanea, de A.P. Cehov, în regia Sânzianei Stoican, vineri, 15 septembrie, de la ora 18.30. Urmatoarea reprezentație va avea loc sambata, 16 septembrie, de la aceeași oră, când va avea loc Premiera Oficială a spectacolului, iar marți, 19 septembrie, spectacolul va fi susținut în cadrul celei de-a XI-a ediții a Festivalului Zile și Nopți de Teatru la Braila.

Teatrul pentru Copii Ciufulici va avea primele reprezentații ale acestei stagiuni, duminică, 17 septembriede la ora 10.30 si 12.00, în sala Teatrului pentru Copii, când veți putea fi părtași ai aventurilor magice din spectacolul Amnarul fermecat, adaptare de Cristian Pepino după H.C. Andersen.

În aceeași zi, de la ora 18.30, Sala Teatrului Toma Caragiu va găzdui evenimentul “Caragiale – uriașul culturii noastre”, organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploiești și Fundația “Geo Barton”, cu ocazia comemorării în 2017 a 105 ani de la dispariția marelui dramaturg. Evenimentul va include proiecția unui documentar despre importanța lui I.L.Caragiale în teatrul românesc, urmată de alocuțiuni ale unor personalități ale culturii naționale: acad. Răzvan Theodorescu, istoricul Lelia Zamani, actrița Tora Vasilescu.

Teatrul de Revista Majestic începe această stagiune cu doua reprezentatii ale spectacolului My Fair Lady, regia, scenariul si lightdesign Alice Barb, vineri, 22 septembrie și sâmbătă, 23 septembrie, de la ora 18.30.

Biletele se găsesc la Agenția de bilete a teatrului si online, pe www.teatruploiesti.ro.

*textul este preluat de pe www.teatruploiesti.ro.

Cine ți-a furat zâmbetul?

Am cunoscut acum câțiva ani o fată extraordinară.  Era frumoasă și atât de veselă. Genul ăla de fată care e atât de drăguță fără să facă nimic special, încât te enervează.  Un zâmbet larg i se afișa întotdeauna pe față atunci când întâlnea pe cineva. Un zâmbet curat, neprelucrat, care lumina orice încăpere.

Am reîntâlnit-o de curând.  Tristă, mai tristă ca oricând.  La fel de frumoasă, dar o frumusețe înghețată. Știu că a trecut prin niște experiențe amare în ultima vreme. Știu ca e totalmente greșit să judecăm pe cineva atâta timp cât nu suntem în locul său, dar mi-ar plăcea așa de mult ca fiecare om să înțeleagă că nimeni și nimic pe lumea asta nu merită să-ți fure zâmbetul. Nimic. Cred că atunci când apare ceva urât în viața noastră, trebuie să punem lucrurile în balanță și să ne gândim pentru cine și pentru ce trebuie să ne păstrăm zâmbetul. Într-o lume în care foarte puțini oameni mai au o vorbă bună pentru ceilalți, într-o lume în care atunci când  celălalt e căzut, în loc să-l ridicăm îi mai dăm un picior, când toată lumea e expertă în a-ți spune cum e bine să faci neavând habar cum  și ce să facă ei, pentru ei, alege să-ți ții drumul zâmbind!

Tu ai drumul tău si e păcat să pășești pe el privind in jos!

Dacă se recunoaște cineva în textul acesta trebuie să știe că am scris cu tot dragul, nu cu reproș ci cu dorința de a o ruga să se gândească pentru cine trebuie să zâmbească.  O săptămână buna!

Era idealurilor de frumuseţe „undo”

Eu sunt un om care în general vede partea plină a paharului şi apeciază până şi campaniile de PR care chiar dacă nu sunt bazate pe adevăr absolut, pentru faptul că se urmăreşte o consecinţa pozitivă aleg să mă focusez doar pe asta.

În ultimul an ne confruntăm cu o falsă întorsătură  mediatică asupra ideii de ideal de „frumuseţe”, o etapă încărcată cu multă ipocrizie şi mult marketing social.  A devenit o modă să te apuci să ţii un discurs sau să faci o campanie pe Instagram despre cât de frumoase suntem toate, aşa cum ne-a lăsat Dumnezeu încât „toată lumea frumoasă a lumii” a uitat de delfini şi vulpi polare. Nu sunt cârcotaşă, dar nu poţi să vii ca o floricică după ce ani la rândul în care prin apariţii extrem de studiate, prin zeci de duble la înregistrări, prin coperţi glossy photoshopate la maximum,  după anorexii şi bulimii, după ce chiar tu şi ai tăi colegi de breaslă ai desenat cu sclipici un şablon al idealului de frumuseţe, ideal de altfel  nepalpabil, sa dai lecţii de moralitate estetică. Vă amintiţi primul meu articol? Se numea: Un certificat de căsătorie nu te transformă într-o doamnă. Ei bine, nici relvelaţiile din India, nici Eat, Pray, Love, nici măritişul, nici maternitatea, nu-ţi şterg trecutul de „influencer”, nu te ”trece pe curat”.  Da, trăim vremuri incorecte social, oamenii sunt judecaţi după cum arată, oamenii sunt şi se simt judecaţi şi atunci când nu sunt. Multe dintre femei se simt nesigure dacă nu umbă pe ici pe colo să-şi facă ceva. E treaba fiecăruia ce face, doar că, încă o dată, tot media, tot vedetele internaţionale sau pseudo-vedetele mioritice au dictat acest trend de poleială.  Îmi trece prin minte, o campanie destul de recentă gândită probabil de PR-ul Corinei Bud. Era o chestie legată de frumuseţea naturală şi începuse toate asistentele TV să se posteze nemachiate, dar editate, că na boala e boală până la final, problema este că nu se puteau edita într-atât încât să poată da „undo” la năsucul de fată, la buze sau la pomeţi. Subliniez, nu mă deranjează operaţiile estetice dacă sunt asumate şi dacă nu te apuci să vinzi adolescentelor necoapte ideea că tu de fapt te-ai născut „frumi”!!!  Astăzi, Pink a impresionat mapamondul printr-un discurs despre frumuseţe, discurs adresat fetiţei sale de 6 ani. Sigur că a făcut valuri, dar la 6 ani un copil nu ar trebui să aibă standarde de frumuseţe, undeva miroase a scurt circuit, să fie oare rezultatul mirajului în care a fost crescută? Nu ştiu. Ştiu însă că există un sindrom pe care l-am identificat anul trecut, după  „repoziţionarea” calendarului Pirelli. Pentru că, după ce ai făcut istorie promovând femeie 60-90-60, poţi să dezbraci 200 de femei deştepte de 60 de ani sau să te stropeşti cu apa în care se spală 12 fecioare, că nu te mai curăţă nici Rineea Clean :))

http://www.slate.com/blogs/browbeat/2017/08/28/pink_s_vmas_speech_about_her_daughter_and_androgyny_video.html

Va pup!

L

Pentru sănătatea dumneavoastră, optați pentru constanță. Sfaturi de viaţă sănătoasă de la Dr. Diana Florentina Popa

În anul 2006 mama mea a murit de cancer. Un tip de cancer foarte rar, cancer de țesut muscular. Mama nu s-a îngrijit niciodată de sănătatea ei, nu a avut grijă de ea, nu s-a controlat la doctori, s-a pus mereu pe locul 2 ignorând faptul că, mai importante decât nevoile noastre  „palpabile” era să fie ea bine, printre noi. După ce a murit mama, mi-am promis că eu am să am grijă de mine. După ce s-a născut Agnes mi-am dat seama mai mult ca oricând că obligaţia mea ca mamă este să am grijă de sănătatea noastră şi să încercăm pe cât posibil să ţinem sub control chestiuni care ţin de noi.

Eu refuz să fiu o „mamă bună” dacă a fi o mamă bună presupune să-mi îndop copilul cu aşa zisele bunătăţi dulci din comerţ. Nu sunt extremistă, dacă merg cu copilul în magazin şi doreşte neapărat ceva, îi cumpăr acel ceva bazându-mă pe faptul că ea nu este învăţată cu aceste gusturi, gustă puţin şi aruncă acel dulce.

Am auzit de ceva timp de doamna doctor Diana Florentina Popa, nu din media, ci de la oameni care au cunoscut-o.  Specialitatea doamnei doctor este de diabetolog. Am intrat în cabinet cu gândul de a-i lua un  interviu, nu s-a întâmplat asta întrucât doamna doctor m-a întâmpinat cu o atitudine atât de senină şi deschisă care mi-a dat senzaţia că ne cunoaştem de mult, iar în consecinţă discuţia a fost liberă.

Discuţia a pornit de la „politica” cabinetului DiaNutriLife Medica,  Stil de viaţă sănătos, NU Dietă. De ce? Pentru că dieta începe undeva şi se termină, ori acest lucru nu face bine organismului pe termen lung, dar un stil de viaţă sănătos  bazat pe conştientizare şi pe prevenţie pot face minuni pentru organismul nostru. Am aflat de la doamna doctor că, din păcate, mulţi dintre pacienţi ajung la cabinet după o sperietură, când se află în proximitatea unei boli.

Pentru că a fost o discuţie cu extrem de multă informaţie, mai jos am făcut o listă cu sfaturi pentru o viaţă cât mai sănătoasă. Ceea ce trebuie să ştiţi, doamna doctor a subliniat faptul că fiecare organism este unic astfel încât este indicată o vizită la nutriţionist pentru a vi se prescrie o alimentaţie personalizată. Lucrurile nu sunt aşa simpe, adică nu mergeţi a cabinet, doamna doctor vă priveşte în ochi şi vă spune ce să mâncaţi, nu.  În urma unui set complet de analize se întâmplă acest lucru.

  1. Nu sucurilor de fructe, nici la copii, nici la adulţi. 1 pahar de suc are cam 300 kl, ceea ce înseamnă că trebuie să alergi ceva pe bandă pentru a le consuma. Se pare că zahărul din fruct are absorbţie rapidă, acest lucru ducând la o creştere rapidă a glicemiei, iar pancreasul este stimulat să producă insulină. Problema este că pe cât de repede creşte glicemia, pe atât de repede ea scade.  Aceste variaţii, sus- jos, nu  fac bine organismului ele putând conduce către diverse boli ale pancreasului sau diabet. Se pare că vitamina C, cea care ne „motivează” consumul de fresh este oxidabilă în contact cu aerul, deci se cam duce. Varianta cea mai bună este să consumăm fructele aşa cum sunt, cu coajă cu tot, în plus prin masticaţie creierul nostru asociază acest fruct consumat cu „a mânca” nu cu ”a bea” şi nu ne mai este stimulată pofta de mâncare.
  2. Pâine este bună! Ce veste bună! Daaar, painea integrală, neagră, graham , secară ( nu albă ) – cu glucide complexe şi eliberare lentă a energiei .
  3.  Conform normelor de stil de viata sanatos este permis , indicat, dar nu obligatoriu ca un om sănătos  să consume 3 pahare de vin, săptămânal (  pentru „gimnastică cardiovasculară) şi maximum 2 cafele/zi. Făra cafea de tonomat!
  4.  Cafeaua la ibric nu se recomandă persoanelor cu colesterolul mare  deoarece prin fierbere lentă se formează o substanţă care  cauzează creşterea colesterolulului .Optaţi pentru espresso sau cafea la filtru.
  5. Nu săriţi peste micul dejun. Niciodată. Se recomandă cele trei mese principale, plus gustări sănătoase, organismului trebuie să i se ofere ceva din 3 în 3 ore.
  6.  Femeile şi bărbaţii  au nevoi diferite de mâncare pentru că prin conformaţie femeia are mai multă grăsime, iar bărbaţii au mai multă masă musculară.
  7. De preferat, prânzul trebuie să conţină carne+ orez/paste/cartof, iar cina carne+salată. Fără fructe seara pentru că fructele sunt izvor de energie şi practic alimentăm organismul când el are nevoie de odihnă.
  8. Necesarul de carne: 100g la femeie si 200g la barbaţi, într-o dietă echilibrată pentru un om sănătos.
  9. Cina  se ia maxim la ora 19.00
  10.  Ştim deja că gustul dulce ese drog aşa că vom obişnui copiii cu dulciuri făcute în casă cu îndulcitori naturali (sirop de agave,   extractul natural de stevia rebaudiana, xylitol din mesteacăn), făină bio).
  11. 1 covrig are echivalentul caloric egal cu consumul a 10 pliculeţe de zahăr (aici, am întrebat expres pentru Agnes care e mare amatoare)
  12. Floricelele de porumb care se fac la microunde sunt extrem de toxice din cauza substanţei pe care o conţine ca să se expandeze. E recomandat să le dăm copiilor gustări cu floricele, dar făcute la tuci, din boabe de porumb cumpărate de la raionul bio.
  13. Sare este bună pentru organism consumată cu moderaţie, 5 grame/zi.
  14.   Consumul de peşte este foarte bun,  dar grijă de unde cumpăraţi acest peşte, de exemplu, calităţile nutritive ale  somonului de crescătorie din supermarket este  egal cu 0. Puţeţi opta pentru peşte oceanic congelat, pe care scrie „peşte pecuit cu…..în….” La sfatul doamnei doctor, eu am găsit şi cumpărat de la Lidl.
  15. Dieta fără gluten este recomandată doar dacă în urma testului de tolereanţă se dovedeşte că sunteţi alergici la gluten. Valabil şi în cazul copiilor.
  16. NU mezelurilor!! Conţin  glutamat (E 621), un aditiv cancerigen, care dă dependență şi produce obezitate.
  17.  Porumbul fiert la copii este bun, dar ar fi bine să fie procurat dintr-o sursă cât mai sigură.
  18. Atenţie la carnea de pui din magazine, am deschis discuţia despre „puiul fericit” carnea de pui pe care o cumpărăm noi din supermarket, cu siguranţă este o alternativă mai bună decât celălalte, dar să nu ne facem iluzii că e 100% natural. De preferat găsirea unor surse de carne, pe la ţărani, ferme, etc.

Conchid, pare complicat, dar dacă încercăm să ne autoeducăm puţin şi să deprindem nişte obiceiuri sănătoase, să găsim nişte surse cât mai ok pentru achiziţionarea hranei, o să ne fim nouă recunoscători peste ani. Nu zice nimeni să fii obsedat, constanţă şi echilbru, atât!
Nu uitaţi că aceste sfaturi sunt generale, pentru diete-regim de viaţă personalizat, analize, teste pentru alergii sau intoleranţă, trebuie să mergeţi la cabinet!

Reţineţi că, în afara testelor de intoleranţă alimentară , la Dianutrilife se face şi testul genetic , test  care ne arată de ce suntem unici şi în funcţie de care se face personalizarea ideală a dietei.Pe doamna doctor o găsişi aici: https://www.facebook.com/Dianutrilife-Medica-SRL-1662354144050461/?fref=ts

Să fiţi sănptoşi!

L

Intransigent, adjectiv.

E luni, e  aglomerat. Agenda îmi spune că nu mai sunt rânduri goale pentru ziua de azi. Comenzi de dat, brief-uri de realizat, întâlniri, livrări de organizat, texte de scris, etc.

Când s-a întâmplat asta? În 2013 când am deschis firma stăteam mare parte din zi să aştept să pice din cer. Până într-o zi când nu am mai stat… Hai că sunt şi „poetă” azi.

Dar nu de atunci s-a schimbat treaba. Nu. Lucrurile au început să meargă doar atunci când am zis: De azi, fac lucrurile BINE.  Indiferent cât ar fi de complicat. Când am hotărât asta, am avut timp de tot. De familie, firmă şi de blog. Pentru că am devenit intransigentă, pentru că am vrut mai mult de la mine,  pentru că am vrut totul de la mine şi pentru că am fugit de oameni sau împrejurări care nu-mi aduceau ceva bun, ba din contră. Pentru această din urmă acţiune, copilul este cel care te ajută să triezi. Când ai un copil realizezi de fapt cât de importantă este familia şi că tot timpul din lume care contează trebuie „cules” şi pus la bătaie acolo.

Vă îmbrăţişez! Să aveţi o săptămână perfectă!

P.S- treaba cu intransigenţa e valabilă şi pentru cafea.

L

 

 

Casă sau cămin?

Am intrat în ceva case de-a lungul timpului, dar în puține am simțit căldura aceea oferită de un loc amprentat din centimetru în centimetru de personalitatea gazdei.   Suntem preocupați să respectăm linii, să avem case mari și corect amenajate chiar dacă asta ne știrbește propriul stil. Optăm pentru culori cu care nu avem cum să greșim și ne transformăm locuințele în încăperi reci și mute, de tip muzeu.

Pentru mine contează enorm ca atunci când pun piciorul în casă să mă încarc, să zâmbesc, să respir.  Vă povesteam aici  că sunt pasionată de decorațiuni interioare înflorate și că am dat-o în bară acum câțiva ani comandând o bucătărie…mov. M-au „miștocărit” ațâția oameni pe tema asta încât începusem și eu să cred că trebuie să o schimb. Sigur că m-am răzgândit. Petrec foare mult timp în bucătărie așa că lila-ul meu turabat mă bine dispune și îmi vorbește despre mine, cu tot cu nebunia mea.

Săptămâna trecută am fost la inaugurarea oficială Meli Melo Deco. Sigur că am plecat de acolo cu o sumedenie de cumpărături.  De la nelipsitele flori, la vaze și accesorii pentru baie și bucătărie.

Meli Melo Deco te invită la „feng shui” în toate încăperile casei. Te invită la relaxare, în living sau în baie, te invită la citit, la gătit, la cinat, etc! Nu ai cum să nu sesizezi că prețurile sunt extrem de rezonabile față de alte magazine asemănătoare, am aflat de ce, chiar de la owner-ul Meli Melo Deco, au avut din start o  politică de ados comercial mică pentru că vor clienți de cursă lungă. 

Selectia extrem de bogata, variata si versatila a obiectelor de decor si mic mobilier a fost pusa in valoare la evenimentul de inaugurare de 5 cornere amenajate in magazin de 5 invitati speciali, care astfel au oferit oaspetilor idei de styling interior inedite si foarte inspirate. Iata care au fost cei 5 designeri de interior si tematicile abordate de fiecare:

  • Adela Parvu (blogger) si echipa ARA Architecture & Design – Picnic pe terasa
  • Carmen Negoita (blogger & globetrotter) – Exotic relaxation corner
  • Mihaela Radu (redactor-sef al revistei Casa si Gradina) – Wild elegance table setup
  • Carli Marian (peisagist) – Baie de inspiratie marina
  • Irina Cucu (arhitect si graphic designer ro) – Reading corner in living

 

 

Magazinul Meli Melo Deco din Park Lake Mall este unul dintre cele 4 existente in prezent in capitala, celelalte fiind plasate in galeriile comerciale din Centrul Comercial Orhideea, Cora Pantelimon si Auchan Titan.

 

 

Outfit

Fustă & Bluză Zara

Sandale Office Shoes

Geantă Meli Melo Paris

Păr Bluette Salon

Planficarea completă a nunții. 17 pași.

Așa cum apa trece, pietrele rămân și nunta trece, rămân…doar amintirile. Mai jos regăsiți un plan complet de organizare a nunții. Acest articol este gândit în ideea de a puncta toate lucrurile elementare care trebuie bifate pentru ca atunci când nunta va deveni amintire, să poți exclama: A fost o nuntă de poveste! Restul nu conteaza.

1. Locația.  Alege o locație caldă, prietenoasă, unde personalul este amabil și gata să îndeplinească orice dorință a invitaților. Trebuie să ții cont de mărimea sălii, de ventilație, de diversitatea meniului (din experiența mea v-aș recomanda ca aperitivul să fie wow pentru că el formeză prima  impresie a invitaților deorece în general este cel mai așteptat, oamenii sunt de pe drumuri, înfometați. 🙂

Noi am ales Sky Center Păulești, pe vremea aceea aveau 2 săli de evenimente, între timp au mai inaugurat 2 , deci aveți de unde alege.

SKY 1: min. 120 pers. max. 190 pers.
SKY 2: min.150 pers. max. 240 pers.

Sky3: min. 50 people max. 100 people
Sky4: min. 70 people max. 100 people

2. Formația

Muzica chiar face totul. Alege formația din recomandările pe care le primești, stabilește alături de aceasta un program bine organizat, discută lucrurile pe care le dorești și pe cele pe care   NU le dorești la evenimentul tău.

Vă recomand Arena Band, (actual HG Orchestra) formația pe care am avut-o noi, dar și COVERLIVE Band, i-am cunoscut între timp și am colaborat  pe o serie de evenimente, sunt profesioniști.

Pentru orice alt artist (muzică ușoară sau populară) puteți apela cu încredere la prietena mea, Carmen Stoian, impresar aristic la Sprint Music.

3. FOTO/VIDEO

Fotografiile și filmarea vor păstra vii amintirile peste ani! Acest serviciu trebuie selectat foarte atent! Alegerea mea penru nuntă nu a fost una reușită. Nu mi-au plăcut multe așa că nu insit. Abia după nuntă, l-am cunoscut pe Marius Petre care s-a ocupat de toate evenimentele noastre ulterioare. Ce mi-a plăcut la toate fotografiile făcute de Marius? Nu am nici măcar o fotografie în care să-i fie jenă vreunui invitat să se privească. Acesta e secretul, dincolo de orice tehnică.

4. ALEGEREA   BISERICII (de preferat în proximitatea restaurantului)

5. STABILIREA TEMATICII NUNTII (A CULORILOR PE CARE SE VA MERGE ÎN TOATE DIRECȚIILE: FLORI, INVITAȚII, PLACE CARDURI, ETC)- aici, sigur că puteți apela la mine :

6. CREAREA GRAFICII INVITATIILOR, PLACE CARDURILOR, MENIURILOR- idem 5. Atâta timp cât vă doriți ca toate materialele să vorbească despre voi, eu vă pot fi de ajutor. Tematica invitațiilor are legătură cu ceea ce fac mirii în viața de zi cu zi, cu pasiunile și poveștile lor.

*aceasta a fost invitația noastră

 

 

7. Aranjamentele florale

Florile sunt importantepentru că ele dau viață evenimentului tau! Sfătuiește-te cu specialistul ales pentru a armoniza culorile, pentru ca florile alese să fie în acord cu locația, vestimentația și tema nunții. Nu e un secret că eu o recomand pe Laura Drăghici de la Chic Fleuriste.

 

 

WWW_6197

WWW_5910

WWW_5912

WWW_6188

8. Mărturii/Place carduri/ Meniuri-  adaugă o notă personală tuturor detaliilor, alege o firmă care îți poate personaliza integral aceste obiecte care par neimportante, dar contează enorm la imaginea de ansamblu a evenimentului.

WWW_6195

9. Rochia de mireasă- Trebuie să fie „The one”! Foarte important- persoana care iți face rochia de mireasa nu este doar o croitoreasă sau un designer, trebuie să fie o prietenă pe care te poți baza în perioada aia nebună, în care te răzgândești de la zi la zi. Nu ai nevoie de „surprize”, nu acum. Alege modelul de rochie potrivit personalității tale. Nu fi „printesă” dacă nu simți că vrei să fii prințesă! Ajustează modelul de la care vrei să pleci! Fii creativă!

Apropos, rochia mea e de vânzare 🙂 E realizată de Christina Andrei, (o recomand cu drag) a costat 4600 lei, o dau cu 2000 lei, e în stare perfectă.

 

10. Costumul Lui- Noi am avut noroc că gusturile noastre s-au sincronizat. Simplu și elegant, un material foarte bun care nu se șifonează. 2 cămăși de schimb, l-am cumpărat din Băneasa de la PEEK & CLOPPENBURG România.

Vă recomand aici și: Tudor. Personal Tailor, dar și SARTO.

 

11. Verighete- atenție să fie comode, gândiți-vă că aceste bijuterii o să le purtați toatăăă viața:)

Recomand VALMAND. Raport calitate preț foarte bun.

WWW_5853

12.  Alegerea Tortului- fară doar și poate, toată lumea reține momentul și gustul tortului. Este vedeta gastronomică a nunții. Eu am ales un design pe „sufletul meu”. În ceea ce privește ingredientele, din ce am observat sunt foarte apreciate, pe timp de vară, torturile cu fructe înghețate/ înghețată.

WWW_6722

13.  Coafura și machiajul miresei. Am lăsat acest punct spre final deși pentru mine este foarte mai important. Nu îți dorești să mergi la o nuntă în care mireasa e nervoasă că nu-i mai stă părul după 2 ore. Recomandarea mea este să vă documentați și să mergeți la sigur, cu o fotografie a coafurii dorite și sa faceti o probă ca totul să iasă bine! E important să ai o discuție cu specialiștii salonului pentru a vedea dacă coafura dorită e realizabilă și  dacă se potrivește cu părul și fizionomia ta  (nu orice arată bine pe altcineva va  arăta bine și pe tine. Sigur că, legat de coafură și make up,  vă poate ajuta Bluette Salon, mai jos o serie de coafuri realizate de echipa Bluette. Ar fi interesant să analizași pachetele speciale pe care salonul le pune la dispoziție pentru acest eveniment special.

Le găsiți aici: http://www.bluettesalon.ro/gallery/mirese/

WWW_5962

14.  Respectarea anumitor obiceiuri- dacă sunteți adeptii păstrării anumitor obiceiuri de nuntă, organizați-vă din timp și cu siguranță vor rămâne amintiri frumoase. Noi am respectat câteva:”îmbrăcatul mirelui:, „brazii”,  aruncarea buchetului și a jartelei. Poate că pentru noi aceste obiceiuri nu contează, dar cântaresc în ochii părinților și bunicilor, cu siguranță:) Nu mă înțelegeți greșit, dacă nu sunteți pentru, ignorați-le, e nunta VOASTRĂ.

 

 

15.Dansul mirilor- recomand să apelați la un instructor, recomand să se facă repetiții exact în ținuta de nuntă (eu m-am impiedicat în trena :D), recomand degeaba, eu am făcut dansul praf deși am luat lecții :))

 

16. Prieteni în jur- DA! Pentru  ca evenimentul să iasă excelent trebuie să ai în jurul tău persoanele care iti sunt dragi. Ele te vor susține și se vor distra și dacă e friptura nițel arsă :))

Fără rude de gradul 7 pe care nu le-ai văzut vreodată!

 

17. Surprize pentru invitați- e recomandat să oferi diverse surprize invitaților fără a exagera însă. Nunta nu este spectacol, deci fără prea multe momente artistice. TU și EL trebuie să fiți „artiștii serii”!

 

WWW_6206

Sper să va fie de folos,

Vă pup cu drag,

L

Organizarea vijeliei.

Mulți dintre cititorii mei confundă numele bogului, în loc de vitejie îmi spun vijelie. Adevărul este că mi se potrivește și acest apelativ.

De când mă știu am fost haosul materializat în chip de om. Întotdeauna m-am băgat într-o mulțime de lucruri, capul meu a avut mereu o mie de sertare îndredeschise, niciodată nu am reușit să fiu ceea ce alții numesc o persoană organizată. Până de curând, mai exact de vreo două  luni parcă nu sunt eu.

Am realizat într-o dimineață că altcineva mi-a ocupat trupul. M-am trezit într-o miercuri devreme deși Agnes încă dormea. Am mers să-mi fac toaleta de dimineață, mă vedeam de undeva de sus cum, ca un titirez mi-am facut un retuș de curățenie în casă, mi-am pregătit hainele de sală, hainele de zi, mi-am pregătit eu singură cu mânuțele mele ( :))))))  )micul dejun (!!!!!!!!), nu am mai mâncat micul dejun în timpul săptămânii din clasa a VII-a, i-am pregătit și lui Agnes ce avea nevoie pentru ziua respectivă…Șocată puțin de ceea ce vedeam că fac, m-am uitat în jurul meu. Pe birou, prin bibliotecă, în dressing, în măsuța de machiaj. Totul era pus la punct. Ba mai mult, simțeam nevoia să-mi fac agenda pentru ziua respectivă. Cât mai rapid ca să ajung la timp la sală.

Care e secretul? Nuuu, nu am citit cărți cu tipsuri legate de cum să fii o persoană organizată, nuuu! Am renunțat la astfel de cărți în facultate când mi-am dat seama că sunt fără scăpare.

Ei bine, sportul e secretul. M-am apucat de sport la World Class Ploiești, undeva prin ianuarie cred. Era un punct de pe „bucket list”. Prima dată nu am tratat prea serios subiectul. Când Adina îmi spunea să vin mai des, îi răspundeam extrem de convingător că nu am timp. Că eu aș vrea, dar dacă nu am, ce să fac??

O scuză amărâtă. Întotdeauna am fost o tipă destul de  slăbănoagă ( Chelba zice că  asta mi se trage de la faptul că am pielea a naibii pe mine). Slăbănoagă, dar cu piei. Adică cu carnea moale. Nu m-a compelxat chestia asta niciodată, nu am realizat că era inestetic până nu am văzut rezultatele după câteva luni se sală. Antrenamentele cu Adina NU sunt ușoare deloc, însă au două mari avantaje pentru mine. Se termină repejor, adică în 35 minute suntem gata, plus că îmi curăță efectiv mintea înainte de începerea efectivă a zilei de lucru.

Am început de asemenea, tot în urma discuțiilor cu Adina, să am grijă la mese. Să mănânc organizat. 3 mese pe zi, nu foarte gândite, dar cu câteva reguli clare: fără pâine albă deloc, doar 2 felii de pâine neagră dimineața, fără prăjeli, fără dulciuri, fără zahăr în general, fără haos într-un cuvânt.  Am fost obișnuită să mor de foame până pe la ora 15,00 când ajungeam acasă și mâncam compulsiv te miri ce. Credeam că mi-e bine așa. Uite că m-am înșelat. Totul merge mult mai bine de când am reușit să mă organizez. Ah, până și dekstopul îl am curat :))))))

P.s- Și nu mai beau decât un cappuccino pe zi!

World Class Ploiești ce ai făcut cu Loredana?????

 

Decât Loft mai bine Lost. Între vii. Conacul Domniței Ralu

Acum nu-mi săriți în cap dacă sunteți fani Loft sau Nuba, nu am nimic cu niciunul dintre aceste locuri, am însă ceva cu toate locurile cate sunt supraevaluate din punct de vedere financiar din considerente fără vreun fundament. Adică ok, dai un ban, dar ce plătești de fapt? Nu-mi place luxul iluzoriu creat de reflectoare și luminițe disco cu complicitatea nopții. Mă deprimă să merg într-un loc poziționat high iar daca trec dimineața pe lângă el, plec capul pentru că îmi dau seama că e doar o dugheană colantată cu bannere.

Pentru mine un loc high este un loc autentic, un loc în care dacă petrec 2-3 ore trebuie să mă încarc din tot ceea ce mă înconjoară acolo. Lux în ziua de azi ar trebui să însemne și locuri în care poți respira, locuri cu povești, locuri încărcate cultural din care poți extrage o frază din care copilul tău să învețe ceva. Locuri în care se mănâncă bine, cu ingrediente cât mai naturale.

Un astfel de loc este Conacul Domniței Ralu de la Chițorani. La doar o ora și ceva de București, 20 minute de Ploiești există un loc care pe mine m-a fascinat acum vreo 2 ani când am mers prima oară.

Dincolo de faptul că e un loc cu o arhitectură superbă, un conac care se înalță mândru pe o colină, între vii,  acesta te invită să-i guști povestea! Conacul este dovada vie că omul slujește locul sau „reslujește”. V-am pus în articol niste poze cu acest conac înainte de reconstituire.

Mâncarea este excepțională, personalul amabil (un loc de joacă pentru copii mai lipsește…)

Nu cunosc de aproape povestea lui sau a proprietarilor, nu știu dacă e vorba despre aceeași Ralu (Ralu Caragea)  care a inventat teatrul în Țara Românească, cert e că merită să veniți aici și să va încărcați bateriile. Ah, puteți înnopta aici pentru că au și pensiune!

* sursă fotografii Conac-Facebook Conacul Domniței Ralu

Mai multe info găsiți și aici: www.domnitaralu.ro

Outfit

Salopetă C&A

Cămașă Zara

Pălărie Mădălina Vlad

 

 

 

Viața de după naștere reîncepe după ce scapi de sentimentul de vină

Zilele acestea m-am gândit mult la cum m-am transformat eu după ce am născut. A trecut timpul înfiorător de repede și iată-mă că am ajuns să îmi organizez întâlniri pentru…alegerea grădiniței pentru Agnes!  (Să-mi țineți pumnii! se anunță o decizie foarte grea…)Situație care părea foarte departe de mine când am născut. De fiecare dată când cineva mă întreba cum este de când am devenit mamă, eu răspundeam că e ușor. Așa îmi impuneam eu să cred. Doar acum, când lucrurile s-au  mai liniștit, uitându-mă înapoi realizez că nu a fost deloc ușor. Îmi amintesc că atunci când fugeam puțin de acasă să lucrez stăteam minute în șir în fața laptop-ului fără să fac nimic. Gândul meu era doar la copil. Mă apuca disperarea gândindu-mă că cine știe ce face și eu nu sunt acolo. Știu, nu sunt normală.

Zilele trecute în drum spre un eveniment mă gândeam că pentru prima dată plec de acasă 2-3 ore, împăcată, fără sentimentul acela de vină.

Agnes era la bunici, simțindu-se bine cu siguranță, iar eu meritam din plin orele acelea pentru mine. Da, e ok să crezi că meriți și că ai voie să te simți bine atuni când mergi undeva fără copil. Și nu, asta nu te face o mamă rea.  Cred că începi să retrăiești cu adevărat după ce naști, doar după ce scapi de sentimentul de vină. De vină că ai lipsit câteva ore de lângă ea, de vină că poate a răcit că n-ai îmbrăcat-o bine, de vină că a picat și s-a lovit deși era sub ochii tăi, de vină că poate se întâmplă să plângă, să urle, și nu o poți calma indiferent ce i-ai face, etc.

Agnes se apropie de 3 ani și o văd că devine din ce în ce mai independentă. Așa cum vă spuneam și într-un alt articol, Agnes ca oricare alt copil are nevoie de dragoste din mai multe direcții. De la bunici, de la mătuși și unchi, de la prieteni, etc. Agnes are nevoie să vadă mai multe tipuri de oameni și comportamente chiar dacă acestea nu sunt întotdeauna cele mai corecte raportate la standardele fiecăruia dintre noi. Educația din familie nu trebuie impusă prin creșterea copilului într-un glob de sticlă pentru că viața nu se întămplă în bula de comfort din familie. Într-un final, copilul va cerne și va alege un comportament pe care îl va lua ca model, de la părinți, dar el trebuie să știe ca există si altceva. Un altceva care nu trebuie să-l sperie sau să-l intimideze.

Timpul nostru de calitate, ca părinți, este timpul petrecut cu ea, fără doar și poate! Iubim să facem cât mai multe lucruri împreună pentru că simțim, nu pentru că trebuie!
Sâmbătă am fost la călărie! Vă recomand cu drag  Western Dream, Tunari! Agnes s-a îndrăgostit iremediabil de doi dintre căluți, Anabel și Artemis! I-a descoperit la o demonstrație cu Adi (cred că dacă eram și eu nu o lăsam să se urce :)))) ), a încercat, i-a plăcut din prima și după am mers ”acasă” la ei! Ca să-i dau și mai multă încredere am încercat și eu! Și mi-a plăcut la nebunie! 🙂

L

L

 

 

Marea de la piciorul Autostrăzii București-Pitești

Astăzi am fost împreuncă cu ce doi de AA (Adi și Agnes) la petrecerea de redeschidere a Divertiland, cel mai mare parc acvatic din Romania. Am primit invitația săptămâna trecută și mi-am propus să ajung pentru că eu nu știam de acest loc deși se pare că există de vreo 5 ani.  Am ajuns azi, în jur de 14,00 cu o Agnes surexcitată încă din mașină de când a văzut toboganele uriașe. Nici nu am reușit să intrăm bine și Agnes a zbughit-o la fugă instant. Și când spun zbughit mă refer la faptul că nu mă mai puteam ține după ea. Depășea fiecare șezlong, fiecare obstacol din calea ei îndreptându-se cu viteza luminii către obiectivul care se vedea în depăratare (locul este foarte mare – Capacitatea parcului acvatic este de 7,000 persoane), am avut ceva de alergat).

Prima mea impresie după ce am intrat în parc și am văzut panorama, a fost că… sunt la mare!

Am mai văzut: personal extrem de amabil, varietate de facilități, mulți supraveghetori și curățenie exemplară.

Los Petitos este zona dedicata copiilor, cu tobogane si piscine facute special pentru vârstele si inaltimile lor. Din păcate, deși a fost cald, nu m-am aventurat să o las pe Agnes în apă pentru că era destul de rece. A fost provocarea zilei s-o țin departe de apă, am păcălit-o lăsându-o doar cu piciorușele. La pisicina cu valuri, nu am scăpat, a intrat din ce în ce mai mult, până la genunchi. Adevărul este că zona „La Plaja”aceea este perfectă, apa mică, tipul gresiei aplicat, valurile (!!!!) și tot designul te duce cu gândul la faptul că ai fi pe malul mării.

 

Los Turbos este zona de maximă adrenalină, zona toboganelor inalte!

Arena del Sol aduce nisipul auriu mai aproape de Bucuresti, este practic o plajă reconstituită foarte fidel.

Centrul parcului, La Insulă, aduce înca două atracții: nesfarsitul Lazy River – unic in Romania – si Splash Attack – cunoscută și drept Fortareața Ploii pentru cei mici. Super Paradise este cea mai noua zona, care pune la dispoziție o piscină de dimensiuni olimpice, o piscină pentru copii și două restaurante.

Pentru doritori, există instructori profesioniști care asigură lecții de surf, spining, zumba, aqua aerobic, volei, inot și chiar padboll.

Divertiland Water Park pune la dispoziție 9 restaurante astfel încât să poată satisface gusturile tuturor vizitatorilor: de la pizza, la burgeri,  mâncare românească și deserturi copioase. Un loc special îl ocupă restaurantul grecesc LNKO.

Vă invit să priviți o parte din fotografiile de azi și vă recomand cu toată inima acest loc! nu trebuie să faci 300 de km ca să ajungi la mare atunci când ți se face ”poftă”!

 

Outfit

Pantaloni Meli Melo Exclusive

Tricou Zara (colecție actuală)

Sandale INUOVO-Office Shoes

 

L

 

 

 

 

 

 

Divertiland Water Park, cel mai mare parc acvatic din Romania, isi redeschide portile

Divertiland Water Park, cel mai mare parc acvatic din
Romania, isi redeschide portile pe 9 iunie 2017. Divertiland este un concept unic in Romania, oferind de 5 ani incoace bucurestenilor (si nu numai) ocazia de a experimenta distractia de pe litoral chiar la ei in oras devenind, astfel, destinatia perfecta pentru vara. Dotarile de ultima ora il claseaza in top 5 parcuri acvatice din Europa.

Inca de acum 5 ani Divertiland Water Park si-a perfectionat continuu serviciile si a ridicat standardele, devenind cel mai mare operator de pe piata de divertisment din Romania. Practic a inaugurat un concept cu totul nou pentru romani, reinventand total conceptul de divertisment in aer liber. Echipa de management inoveaza permanent, pregatind evenimente care sa atraga un numar cat mai mare de participanti si asigurandu-se ca acestia au toate motivele sa-si petreaca o zi intreaga in interiorul parcului, ca apoi sa revina. Capacitatea parcului acvatic este de 7,000 persoane, provocarea cea mai mare fiind in week-end-uri.
Antonis Lourezos, General Manager: „Cu totii stim ca nu e usor sa te mentii in top si numai continua surprindere a clientilor nostri cu noi si noi atractii, alaturi de mentinerea unui nivel inalt de calitate a serviciilor, ne-au asigurat un loc in inima lor. Absolut tot ce a prins la public in acesti ani este mentinut in agenda estivala 2017, cum ar fi, de exemplu ofertele speciale, Kids Tuesday, Saturday Sensations, sedintele de fitness impreuna cu World Class, Spuma Party, grill-ul autentic romanesc si multe altele. In plus, anul acesta vom lansa o serie de workshop-uri variate pentru copii, pe care ii asteptam pe 18 Iunie si la Divertiland Summer Fest – locul unde isi pot afirma talentul. In plus, cea mai recenta investitie – piscina de dimensiuni olimpice – va sta nu numai la dispozitia profesionistilor, ci si a celor care se incumeta sa se ia la intrecere cu ei”.
Numarul impresionant de facilitati asigura varietate si impiedica plictiseala sa se instaleze. Los Petitos este zona dedicata copiilor, cu tobogane si piscine facute special pentru varstele si inaltimile lor. Los Turbos este zona de maxima adrenalina, zona toboganelor inalte – atractia „de baza” fara de care niciun parc acvatic nu ar exista. Arena del Sol aduce nisipul auriu mai aproape de Bucuresti, pe cand La Plaja reprezinta zona in care se afla piscina cu valuri – o copie fidela a miscarii organice a oceanului. Centrul parcului, La Insula, aduce inca doua atractii: nesfarsitul Lazy River – unic in Romania – si Splash Attack – cunoscuta si drept Fortareata Ploii pentru cei mici. Super Paradise este cea mai noua zona, care pune la dispozitie o piscina de dimensiuni olimpice, o piscina pentru copii si doua restaurante.
Iar distractia nu se opreste aici. Pentru cei perseverenti, instructorii profesionisti asigura lectii de surf, spining, zumba, aqua aerobic, volei, inot si chiar padboll. Iar cum inotul si distractia genereaza, in mod inevitabil, pofta de mancare, Divertiland Water Park pune la dispozitie 9 restaurante, astfel incat sa poata satisface gusturile tuturor vizitatorilor: de la pizza, la burgeri, apoi la mancare romaneasca si deserturi copioase. Un loc special il ocupa restaurantul grecesc LNKO, pentru ca, nu-i asa, ce ar fi o vacanta fara o bucatarie mediteraneana?
Fie ca organizeaza evenimente pentru copii, petreceri corporate sau petreceri tematice pentru adulti, Divertiland Water Park continua sa se extinda si sa devina un fenomen si o alegere facuta constant de cei care isi doresc o zi de maxima adrenalina si distractie in weekendurile lungi si caniculare ale orasului.
Despre Divertiland Water Park
Amplasat pe Str. Divertismentului, nr. 1, Divertiland Water Park este cel mai mare parc acvatic de distractii in aer liber din Bucuresti, aflat la iesirea din cartierul Militari. Deschis la jumatatea sezonului estival 2012, Divertiland este primul concept de parc de distractii dezvoltat dupa cele mai inalte standarde internationale din industria divertismentului de catre dezvoltatorul nr 1 mondial White Water West. In urmatorii ani, prin investitii continue in facilitati de distractie in aer liber, precum si acoperite, Divertiland va deveni cea mai importanta destinatie de entertainment pentru Europa de Sud-Est.
La Divertiland se poate ajunge atat cu autoturismul personal, cat si cu autobuzul 236, cu microbuzele gratuite puse la dispozitie de parc, precum si cu trenul care opreste chiar in statia Divertiland. Mai multe detalii aici
Noutati pe Facebook sau pe www.divertiland.ro
Contact presa:

Keep it natural! Bronzare cu henna.

Dragele mele,

Cum e vorba aia, știe tot satul dar nu știe bărbatul! Eu am aflat ultima că prietenii mei de la Sky Blue Hotel & Spa pun la dispoziția doamnelor posibilitatea de a se bucura de o nouă tehnică de bronzat 100% naturală (mă rog e nouă în Ploiești)

Am fost acum 2 săptămâni la prima procedură, din păcate timpul nu mi-a permis să merg la următoarea, deocamdată.

Așadar, dacă îți place să ai o piele bronzată, nu ai timp să stai toată ziua la soare, iar solarul nu îți e bun prieten din diverse motive, ai acum posibiltatea de a te bronza cu henna.  Practic, trebuie să ai puțină răbdare pentru că fiind o tehnică naturală nu obții rezultate foarte, foare rapid. Prima ședință durează 2 ore pentru că se face mai întâi un peeling pielii  cu argilă rassoul pentru a îndepărta  celule moarte și surplusul de sebum după piele. (doar la prima ședință se face acest procedeu), după asta tot corpul îți este „îmbrăcat” în henna. Trebuie stat aproximativ o oră, după care urmează un duș și un masaj cu uleuri hidratante.

Rezultatele se văd cam după a treia ședință, depinde de pigmentul pielii, întreținerea e recomadată a se face 1 dată la două săptămâni, iar efectul este de bronz natural. Doamnele cu care am mai discutat care au urmat procedura constant mi-au spus că nu te pătezi, iar atunci când se ia bronzul se ia exact ca bronzul natural, ca și cum ai fi stat la soare.

Avantajul aceste tehnici este că, așa cum spuneam mai sus, este 100% natural, fără nuanțe de portocaliu  și-n plus henna are un efect extem de bun asupra pielii, în urma acestor aplicări pielea rămâne foarte catifelată.

În plus, pudra de henna are efect de întărie a vaselor de sânge fragile, tonifierea pielii și închiderea porilor.

Costul unei ședințe este de 120 lei.

Pentru programări sau alte informații apelați cu încredere:

https://www.facebook.com/skybluehotelandspa/

Cum mi-am rezolvat problemele cu tenul.

Titlul corect ar fi  trebuit să fie „Aproape mi-am rezolvat toate problemele cu tenul.”

În ultimele 8 luni tenul meu a explodat, exces de sebum, coșuri, comedoane și o zonă traumatizată în partea inferioară a obrazului, încluzând zona gâtului.

Indiferent cât fond de ten aș fi pus și cât de bun ar fi fost, tenul meu arăta extrem de încărcat.

În luna ianuraie mi-am făcut o programare la Institutul Dermato Estetic din București, la  domnul doctor Niculescu. În urma consultului am primit un ratament de 3 luni cu 2 creme din gama  Mask Clean (un gel care se aplica seara pe zonele afectate și o cremă hidratantă care se aplica dimineața deoarece gelul usucă foarte tare).

Simultan, am băut în fiecare dimineață câte un pahar de Zinc efervescent.

Rezultatele au înceut să apară, dar tenul avea în continuare un aspect neplăcut așa că am avut o dicuție cu Aura, cosmeticiana de la Bluette. M-a întrebat când mi-am făcut ultima oară un tratament de îngrijire. Pfuuu. Am realizat că au trecut cel puțin 3 ani.  Am avut perioade în care mergeam lunar și gândindu-mă la acele perioade realizez că într-adevăr tenul era mult mai ok.

M-am programat, am stat 1 oră, am suferit ceva :)))), 2 zile nu am fost chiar drăguță, dar apoi tenul s-a calmat și se vede o diferență uimitoare.

Tratamentul a presupus: o curățare intensă, peeling, extracția punctelor negre, 2 măscuțe și hidratare, adică un tratament complex de îngrijire pe care orice femeie trebuie să și-l facă lunar. Costul pentru un asemenea tratament este mai mult decât rezonabil- 120 lei.

Bineînțeles că dacă doriți ale tratamente personalizate tipului vostru de piele, primiți consiliere și îndrumare către ceea ce aveți nevoie! Găsiși informații suficiente și aici:

Cosmetica

 

 

 

Nu pari genul să.

Astăzi la sală, Adina m-a întrebat dacă i-am adus chec.  Una dintre fetele cu care merg la antrenament, o tipă foarte dulce de altfel, a făcut ochii mari și m-a întrebat: Wow ! Tu faci chec? Adică nu pari genul care să stea în bucătărie.  Știu asta, sigur că nu par! A nu se înțelege că m-a deranjat remarca, nicidecum, doar că mă gândeam la cât de înșelătoare sunt aparențele,în general.

Eu, precum multe dintre voi, nu par genul să fac multe, nu par genul să gătesc nebunește, aproape în fiecare zi, să calc, să fac șmotru, să  mă las impresionată de multe lucruri pe care le văd, să plâng la filme, să oftez pe anumite melodii, să iubesc nebunește, să cad din când în când de pe tocuri, să plec cu părul nearanjat, să am o unghie ruptă, să visez, să râd ca nebuna, să oftez din nou, dar să merg mai departe. Indiferent ce ar fi.

Știu, din nou, e un clișeu, dar ar fi așa bine ca din când în când să încercăm să vedem dincolo de o imagine construită. Și eu mă declar vinovată de etichetare. Etichetarea oamenilor. Mă lupt cu treaba asta deși uneori e mai puternică decât mine, dar pentru că știu că nu e sănătos, știu că o să-mi și iasă la un moment dat.

Week-end frumos, dragelor!

L

Serviciile medicale premium de care trebuie sa stii. Dentirad Hospital.

Plecăm de la premisa că este bine să nu avem nevoie de acest articol, dar viața e așa cum e și la un moment dat avem nevoie de…doctori. Am aflat de Dentirad Hospital încă din vremea în care eram însărcinată. Acolo am cunoscut-o pe minunata doamnă doctor Mihaela Marin, la clinica din Albert (Sunrise).

Mă știți deja cam cât de prăpăstioasă sunt în ceea ce o privește pe Agnes și cum eu nu am avut-o, Slavă Domnului, bolnăvioară, atunci când apare ceva mă impacientez și sfârșim de fiecare dată dând o fugă la spitalul Dentirad de la Plopeni unde întotdeauna găsim un medic de gardă care să ne liniștească.  Și nu e coadă la camera de gardă, totul se desfășoară foarte repede. În calitate de pacient, caut la un spital sau la o clinică medicală doar două lucruri: doctori „oameni”, cum îmi place mie să le spun- acei doctori care empatizează cu omul din fața sa chiar dacă ese a mia persoană pe care o consultă în ziua respectivă, și servicii de calitate la fața locului, adică pe lângă sfânta curățenie caut să simt cât mai puțin că sunt într-un spital. Mereu am avut oroare de spitale și mirosurile acelea specifiece. Ei bine, la Dentirad totul este gândit asfel încât să nu simți să vrei să pleci cât mai repede de acolo ci să ai răbdare să îți rezolvi problemele. Amabilitatea personalului reprezintă de asemenea o mare bilă albă.

Mai jos vă fac un rezumat al serviciilor de care puteți beneficia la Dentirad Hospital dorindu-vă să nu aveți nevoie de ele!

„DENTIRAD HOSPITAL se situeaza pe prima pozitie privind serviciile medicale private din Prahova, fiind prezent pe piata de specialitate inca din 1993. Grupul cuprinde: Spitalul Plopeni, Clinica Sunrise Ploiesti, Clinica Plopeni, Clinica de Medicina Dentara, Clinica Timken Ploiesti, Clinica Goruna, Clinica Ceptura, Clinica Brazi, Laborator Clinic, Genetica Medicala.

DENTIRAD HOSPITAL ofera servicii medicale complete in spitalul si clinicile din Ploiesti si Plopeni: servicii de spitalizare, consultatii medicale de specialitate (peste 30) si interdisciplinare, investigatii, diagnostic, terapie, baza de tratament, cabinete balneo-fizioterapie, sala de kinetoterapie.

DENTIRAD HOSPITAL ofera servicii medicale complete:

IMPORTANT!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Spitalul privat Dentirad Hospital din Plopeni este o unitate spitaliceasca aflata in contract cu CAS Prahova.

Spitalizare continua in specialitatile MEDICINA INTERNA si RECUPERARE MEDICALA.

Spitalizare de zi in specialitatile Medicina Interna, Recuperare Medicala, Cardiologie, Boli Infectioase, Obstetrica Ginecologie, Chirurgie Vasculara

Internarea se face pe baza debilet de trimitere, dovada de asigurat, act de identitate si card de sanatate.

Conditiile de cazare: Salon cu 2 paturi, grup sanitar propriu cu dus, aer conditionat, tv si internet.

Meniul este personalizat de catre medicul nutritionist.

Specialitati ambulatoriu: medicina interna, cardiologie, obstetrica-ginecologie, chirurgie vasculara, pediatrie, psihiatrie pediatrica, recuperare, medicina fizica si balneologie, ortopedie si traumatologie, boli infectioase, geriatrie, gastroenterologie.

Baza de tratament de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie (BFT)

SINGURA PLATA  (pentru conditiile hoteliere) 70 lei/zi

Internarea include:

  • Consult
  • Investigatii laborator
  • Investigatii imagistice
  • Tratamentul patologiei acute
  • Proceduri de fiziokinetoterapie
  • Asistenta medicala permanenta
  • Cazare si masa
  • Scrisoare medicala, reteta si concediu medical la externare

Au prioritate la programări (liste de aşteptare) pentru serviciile medicale:

  • Urgenţele medico-chirurgicale
  • Femeile însărcinate
  • Copiii preşcolari
  • Cadrele medicale
  • Persoanele cu dizabilităţi

Adresa
Str. Republicii 8-10,
Plopeni, Prahova 105900

Telefon
0244 972
0244 220 300
0785 213 305

Email
office@dentirad.ro

Program
Non stop
Camera de garda

 

Pe culmile adrenalinei. Exclusive BMW xDrive Experience

Ieri se anunţa o zi ploioasă, o zi normală, nu cu foarte multă treabă, o zi care nu prevedea un final care să fie catalogat drept cea mai frumoasă, cea mai intensă, cea mai wow zi din viaţa noastră. După experienţa de ieri, atât eu cât si Chelba, am recunoscut că a fost cea mai tare aventură pe care am avut-o noi, doi de când sutem împreună. Am stat totuşi chiauni, uitându-ne unul la celălalt, întrebându-ne ce e în neregulă cu noi şi de ce nu e ziua nunţii cea mai  tare chestie trăită împreună aşa cum se întâmplă la oamenii normali.

Am onorat invitaţia primită de la BMW  Proleasing Motors fără să stau pe gânduri, neimaginându-mi ce urma să trăiesc.  Am plecat de la simpla idee ca iubesc brandul şi că având în vedere dorinţa noastră de a ne achiziţiona în viitor un autoturism BMW, ar fi intersant să  și testăm unul.

Vă spun cu toată sinceritatea,  experienţa noastră a avut 2 părţi,  antitetice din punct de vedere al trăirilor şi al experienţei de condus.

În prima parte a evenimentului, am plecat în coloană, în jur de 20 maşini, spre Ciolpani, iar eu am condus noul BMW seria 5 (inițial am fost 3 șoferi, eu, Adi și încă un domn, am condus pe rând), o bijuterie de maşină. Ca femeie, evident nu mă pricep la chestiunile tehnice deşi am ascultat foarte atent (depunând eforturi să înţeleg toate detaliile oferite în timpul circuitului de  Radu Ariciu (tehnician BMW).  Ce am constatat eu? Maşina arată şi se conduce SF (Numeroase servicii digitale şi sisteme de asistare a conducătorului auto sunt  disponibile pe noul BMW Seria 5). Adică face totul singură, tu doar pur şi simplu te bucuri de plăcerea de a conduce. Atât. Nu merge, zboară!  Şi am mai reţinut un lucru foarte important pentru o femeie, are un sistem foarte intersant care permite să-ți iei puţin şi mâinile de pe volan atâta timp cât drumul are marcaje, adică suficient timp încât să-ţi dai un rimel sau un ruj. Glumesc… (mai mult sau mai puţin…). O altă caracteristică care m-a cucerit, este foarte încăpătoare. Şi în faţă şi în spate, mi se pare perfectă pentru o mașină de familie dat fiind că e suficient spațiu pentru scaunul copilului. Iar trapaaaa, trapa aduce cu sine o stare de beatitudine, mai ales atunci când conduci prin locuri superbe, cum s-a întâmplat ieri. Pe bune, se reflectau pomii și verdele pădurii în mașină, într-un mod senzațional. Detalii tehnice pe bune, despre acest nou model, găsiţi aici: http://www.bmwproleasing.ro/bmw-seria-5/

În momentul în care am plecat în circuit am fost „amenințați” că vom avea parte de multă adrenalină, dar m-am gândit că  e vorba de demonstrații offroad făcute de instructorii BMW( Ovidiu Jelea, Radu Ariciu, Claudiu David, Andrei Mortila)  toți profesioniști școliți, premiați și recunoscuți la nivel internațional, nicidecum noi, participanții la eveniment.

Când am ajuns la Ciolpani, fiecare dintre noi am fost repartizați într-o mașină de teren. Eu am nimerit într-un BMW X5. Văzându-mă singură într-o mașină necunoscută pe care efectiv (nu râdeți) nu știam să o pornesc, am încremenit. I-am spus instructorului nostru (Ovidiu Jelea) că eu vreau cu cineva în mașină că nu sunt în stare să mă descurc singură. M-a privit cu atât de mare suprindere,  o privire gen: „Nu există așa ceva, nu vreau să aud așa ceva”, încât am ascultat ordinele, am pornit mașina și am plecat. Am zis, Dumnezeu cu mila!

Chelba al meu era mega fericit pentru ceea ce va urma să trăiasca el, dar fericirea îi era serios umbrită de decizia instructorului de a mă lăsa pe mine, singură în mașină :)))))

Ușor, ușor, am ajuns în noroaie, cred că  nu a durat mai mult de 7 minute până am prins efectiv încredere în mașină. Urmam instrucțiunie primite prin stație și mașina executa. Brusc, acest BMW X5 mi-a devenit prietenul care mi-a câștigat cel mai repede încrederea. La un moment dat, îl văd pe instructorul nostru cocoțat pe un deal, nu vă spun că mașina era cumva suspendată. Știu doar că am văzut-o că statea pe 3 roți. Și cobora. Mi-a tăiat  respirația imaginea mașinii coborând zona aceea abruptă, denivelată. Imediat, aud prin stație. Da, zona este ok, urmează Vali (prima mașină), Loredana, Adrian…..etc. Am crezut că leșin. Zic, nu, eu nu. Eu nu pot, ocolesc! Îmi răspunde, sigur că vei urca! Deși la 2 mașini distanță de mine, simțeam înfricoșarea din privirea lui Chelba. Mă gândeam, dacă nu mă răstorn eu, face Chelba infarct și tot nu e bine. Mă rog. În stație vuia autoritar, Ovidiu, îmi fac o cruce cu limba și în secunda 2 mă văzui și eu cocoțată în deal mai ceva ca Nică în cireșul Măriucăi, din Amintirile lui Creangă. Urcai, mă vazui acolo, mă luă tremuratul, încerc să respir, mă sufoc, îl aud  iar pe Ovidiu, zicea ceva să iau stânga de volan că sunt bine, eu mă intreb, la naiba, care e stânga că nu mai știu, reușesc să fac asta, simt că mă înclin, simt că văd pâmântul ca din avion, priveam în jos ca o babă privind parcarea de la etajul 9, văd că atârn pe o parte, zic, gata, mă răstorn, asta a fost, îl aud din nou pe Ovidiu, nici nu mai știu dacă vocea lui suna a înger păzitor sau a diavol ațâțător, știu doar că spunea: Loredana, se citește disperarea pe fața ta!!!  Fără să-mi dau seama simt că mașina se  îndreaptă, ah, respir din nou, ce bine e să respiri din nou, am toate roțile pe pâmănt, wow! trăiesc!  Am crezut că asta a fost partea cea mai grea. Nu era așa. Ce a urmat, nu e de descris, ar trebui să încercați la un moment dat. Vă spun atât. Singurul motiv pentru care nu am vrut să renunț a fost faptul ca dincolo de modul super profi în care am fost ghidați de Ovidiu, am prins o încredere oarbă în sistemul mașinii. Nu mi-am imaginat vreodata că  poate exista o mașină care să facă ce a făcut acest BMW X5  ieri. De la urcări pe zone care clar nu erau destinate nici mersului, până la coborât pante abrupte, cu spatele și cu fața, super safe printr-o simpă activare a unui sistem.

Înr-adevăr, sunt femeie, sunt și blondă, nu mă pricep la mașini, poate sunt mai ușor impresionabilă, dar vă spun. E incredibil.  Dincolo de toate, Echipa Proleasing  Motors ne-a oferit o experiență unică, ne-a făcut cadou o amintire care cu siguranță va râmâne mult timp de acum.  Ne-a învățat să ne învingem temerile și să acționăm în situații limită, mizând pe încrederea în mașina pe care o conducem, nu în propriile persoane. Limitele nu există.  Sau dacă există, pot fi depășite prin acționare calmă, bine gândită și întotdeauna, în condiții de maximă siguranță.

Un  circuit în care am simți pe deplin apropierea față de brand.

Mulțumesc, Echipa „mea”, BMW!!

P.S. Mi s-a părut foarte drăguț că am plecat în circuit cu niște oameni necunoscuți, în general domni impozanți, rigizi la prima vedere, și ne-am întors cu niște prieteni…așa am simțit. Genul ăsta de eveniment apropie și participanții, nu doar clientul de brand!