Femei de succes, puterea exemplului- Mihaela Marin, doctorul care aduce pe lume copii zâmbitori

Știți că am obiceiul de a vă anunța când este posibil să fiu subiectivă la această rubrică. O iubesc pe doamna doctor Marin dintr-un motiv foarte simplu, ea a adus-o pe lume pe Agnes, nu am fost monitorizată toată sarcina de dumneai ci am ajuns în luna a opta apărând o problemă la medicul care îmi urmărise sarcina. Îmi amintesc foarte bine ziua în care am cunoscut-o, eram setată să nasc prin cezariana, aveam o mulțime de griji și mi-era așa frică de naștere…Doamna doctor m-a întâmpinat cu zâmbetul pe buze și în 30 de minute am plecat din cabinet fără nicio grijă și cu gândul că e super normal să nasc natural.

De câteva luni mă chinui să ajung la doamna doctor pentru un interviu. Iată că duminică am reușit.  Am ajuns la  maternitate  pe la ora 17,30, doamna doctor intrase de gardă, de dimineață. M-a primit așa cum o știam, cu un zâmbet senin pe față, o nouă coafură care-i dădea un aer foarte modern  în încăperea de spital obosită în care până și patul părea că vrea să se odihnească. Un pat îngust care maschează cu siguranță povestea multor ore de gardă. Și totuși, doamna doctor e așa fresh! Pfu! Am intrat de dimineață, am gardă până maine după care rămân la spital, iar la 14,00 merg…..aoleu! Am pierdut repede șirul. Cum rezistați o întreb. La maternitate plus încă doua colaborări la două companii medicale private.

M-am obișnuit, este deja o rutină! Și sunt pasionată de meseria aceasta! Atât de simplu este!

Doamna Doctor, ați devenit ceea ce visați în copilărie? O întreb eu încercând să  aflu totuși câte ceva pentru articol având în vedere că discuția decurgea atât de natural încât uitasem de ce ne-am văzut.

Da! Am fost genul care m-am visat ”doctoriță” dintotdeauna. Am dat recent peste o fotografie din copilărie, și, îi apare un zâmbet ușor melancolic în colțul gurii, ghiciți ce? Mă jucam cu o trusă de doctor.

După ce am terminat liceul sanitar, mama mi-a dat de ales. Avea o sumă de bani pregătită pentru mine și mi-a spus așa: dacă rămâi asistentă, cu banii îți cumperi mașină, dacă nu, poți să-i folosești pentru facultatea de Medicină. Am ales facultatea. Și bine am făcut.

Ce  v-a motivat să reușiți?

Nu am fost genul care să viseze cu ardoare la ceva când pune capul pe pernă seara. Știam doar că vreau să devin medic.  Atât. Nu am crescut într-o familie unde să spunem, medicina era o tradiție, nicidecum! Am crescut într-o familie de oameni modești, unde nu s-a pus presiune pe mine să devin ceva anume, dar asta nu înseamnă că nu am fost încurajată și susținută să ajung cineva.

Înveți la facultate să fii un medic bun?

Nu, la facultate e frumos totul, în teorie, dar medicina o înveți doar cu multe ore de practică efectivă. Au fost oameni care mi-au îndrumat pașii în rezindență (moașe extraordinar de bune) și cărora le mulțumesc și acum, au fost  momente de început când preferam să fac efectiv muncă de voluntariat doar ca să încerc să fiu pregătită pentru orice s-ar putea întâmpla în meseria asta. Cu toate astea, nu poți să fii pregătit pentru orice pentru că ne confruntăm adesea cu cazuri noi și situații care efectiv apar pe nepusă masă.

 

Care e frumusețea meseriei de doctor obstretician/ginecolog?

E așa simplu să vă răspund! În meseria asta, în 90% dintre cazuri pacienții pleaca fericiți acasă. Pleacă împliniți. Un copil înseamnă o bucurie enormă, o bucurie incomparabilă cu orice alt moment al vieții. E extrem de plăcut să faci internări de gravide și să  externeazi mame, mai ales când pe multe dintre ele le monitorizez  pe toată perioada sarcinii. Stau 3-4 zile în spital, dar se vede transformarea pe ele, pe fața lor, în ochii lor, în fiecare gest pe care îl fac și în fiecare întrebare pe care o pun în legătură cu copilul, întrebări care și pentru cea mai mică problemuță imploră răspunsuri pozitive.

Sigur că apar și situații nefericite, din păcate. Pe acestea nu le iubim, dar le tolerăm. Reprezintă o realitate care trebuie luată în calcul în orice moment.

Doamna Doctor, de ce nu vă deschideți un cabinet? Nu v-ar fi mai ușor? Mai puține ore nedormite..

Nu. În primul rând pentru că în meseria aceasta ca să poți asigura servicii extrem de bune, în afara de cunoștintele medicale, ai nevoie de aparatură extraordinar de bună. Un ecograf bun sau alt aparat fără de care nu poți într-un cabinet de obstretică/ginecologie este extrem de scump. Vorbim de sume mari de investit. Pe de altă parte, nu am fost vreodată o ”vânătoare” de paciente pentru că gravidele și în general pacientele au nevoie de timp de la medicul lor. E important ca ele să vadă în tine un sprijin, e important ca de exemplu, atunci când nasc, profesionalismul doctorului să fie ultima lor problemă. Prefer mai puține paciente, dar de care să mă ocup așa cum știu eu mai bine.

Cezariană sau naștere naturală?

Categoric naștere naturală, pentru așa cum vă spuneam și dvs la momentul respectiv, cezariana este o operație care poate aduce cu ea o serie de complicații pe când o naștere naturală gestionată corect, alături de o viitoare mămică echilibrată, poate fi o experiență chiar plăcută. Nu-i așa, doamna Chelba? Îmi zâmbește puțin complice.

Ce este important la o naștere naturală?

Așa cum spuneam mai sus, e important ca pacienta să fie un om echilibrat. Un om care înțelege că o naștere naturală care are loc fie și sub  anestezie epidurală, este o naștere la care tu trebuie să participi activ. Ea nu te poate face să vezi din afară ce se întâmplă pentru că tu, corpul tău, trebuie să comunice cu medicul, cu moașa, pentru ca nașterea să se producă în bune condiții.

Cum v-a transformat pe dvs faptul că ați devenit mamă?

Am devenit mamă cu greu, vedeți ironia sorții!? După 17 ani de căscnicie în care nu simțeam așa acut faptul că nu aveam copii, am luat totuși decizia aceasta. Și când am luat-o…natura mi-a jucat feste, cineva a vrut să-mi demonstreze că nu noi suntem cei care fac cărțile. Am aflat deci, ca am probleme medicale care mă pot împiedica să devin mamă. Nu am renunțat, am început procedurile pentru inseminare artificială. Ținând cont de această situație, să știți că nu am devenit disperată. Am privit lucrurile relaxat, dacă mă vedeați atunci ai fi crezut chiar că nu mă afectează deloc. Dar să mă fi văzut când am primit telefonul de la colega mea care îmi monitoriza analizele și mi-a spus că sunt însărinată!! Iar după, cănd am devenit mamă s-a schimbat totul. E ciudată viața asta pentru că nu ai cum să-ți dorești cu ardoare să fii mamă dat fiind că e un sentiment pe care nimeni nu ți-l poate descrie. Trebuie să-l trăiești ca să înțelegi. M-a tranformat acest nou și important (cel mai) rol. Dacă în viața profesională sunt destul de puternică  când vine vorba de copilul meu…sunt extrem de slabă. Mă îngrijorez de multe ori atât de tare încât îmi fac tot felul de scenarii, multe vecine cu paranoia :))

Spuneți-mi, mai fac femeile avort?

E un subiect sensibil, cel puțin pentru mine. Eu am refuzat să mai fac avorturi la cerere de când am rămas însărcinată. Partea bună este că această intervenție nu ne este impusă în fișa postului. Din ce aud  și de la colegii mei, avorturile chirurgicale sunt în scădere, cresc însă avorturile medicamentoase având în vedere că au fost reglementate din punct de vedere legal și la noi, de puțin timp. Am destul de mulți colegi care nu mai fac avorturi la cerere, n-aș știi să vă spun exact care sunt motivele fiecărora. .

Familia și cariera! Cum le împăcați?

Având în vedere că și soțul meu a avut perioade în care lucra în ture de noapte sau când pleca în tot felul de delegații, ne-am obișnuit unul cu celălalt. De când avem copilul este mai greuț pentru că simțim nevoia să petrecem cât mai mult timp cu el, dar ne luam destul de des mici concedii și călătorim toți trei! E plăcerea noastră!

De ce vă temeți?

Că o să devin o soacră ca-n povești! Mă tem să nu fiu o mamă de băiat prea posesivaă, râde doamna doctor cu o expresie a feței destul de alintată!

Știți ce e interesant? Că doctorul cu care naști prima dată îți poate influența nu doar perioada aia imediat următoare după naștere, dar și decizia de a avea al doilea copil 🙂

Mulțumesc, stimată doamnă doctor!

 

Unica Summer Bike Fiesta. Petrecere pe bicicletă cu adiere de copilărie şi libertate

Am avut prima bicicletă la 13 ani. Doamne ce bucurie a fost pe mine când l-am văzut pe tata intrând pe poartă cu Pegasul la subraţ.

Era atât de frumoasă, roşie cu corne argintii, şi deşi foarte grea, era mândria mea, simţeam că e o răsplată pentru ceva bun ce făcusem.

Când am auzit de Unica Summer Bike, am zis că e momentul perfect pentru a mă întoarce la dragostea mea, bicicleta, chiar dacă nu mă mai urcasem pe o bicicletă de vreo 12-13 ani. Zis şi făcut. Am împrumutat bicicleta Anei şi am plecat cu încredere la party-ul pe două roţi deşi când m-a văzut Chelba cum merg pe bicicletă (în primă fază :)))) ) l-au luat transpiraţiile. S-a convins repede că nu mă poate face să mă răzgândesc şi a hotărât că mai bine mă suţine. Am avut şi un proiect acolo pentru prietenii  noştri de la Meli Melo Paris (unul dintre sponsorii evenimentului), aşa că m-a ajutat să fac şi treaba, mi-a asigurat bicicleta şi cred, şi-a făcut cruce cu limba. Entuziasmul meu, de nedescris.

Ce s-a întâmplat acolo, practic:  S-au reunit câteva sute de bicicliști care au pedalat de la București Mall către Roaba de Cultură, din Herăstrău, alături de echipa revistei Unica, într-o atmosferă de party cu adieri de copilărie dacă ţinem cont de faptul că am fost răsfăţaţi cu înghețată de la Gelatecco , vată de zahăr de la Alida’s Sweet Cloud, cafea de la CafeCicleta și limonadă de la Fresh Corner.

Bicicliştii şi biciclistele deopotrivă au fost antrenaţi în diverse concursuri care au făcut ca timpul să treacă foarte repede, Participantele și-au demonstrat măiestria de a se da cu ruj în timp ce pedalează, iar trei dintre ele au fost premiate cu produse Sephora (btw eu am luat premiul cel mare, mulţumesc Sephora 😀 ). Posesoarea celei mai frumoase ținute a câștigat un ghiozdan și accesorii Meli Melo, cel mai cool grup de prieteni care a postat poza pe Instagram sau Facebook a plecat către Roaba de Cultură cu volume oferite de Editura Litera, iar cel mai bun selfie a fost premiat de Sarantis. De asemenea, participanții s-au pozat la panoul Unica Summer Bike Fiesta, care a fost realizat de artistul D21 – Ciprian Dumitriu.

Atmosfera de fiesta a fost întreținută și de bikerii profesioniști de la Vans, care au strâns  participanții în jurul lor pentru a le admira schemele inedite făcute cu bicicletele. În jurul orei 19:00, am plecat în coloană   de la București Mall către Roaba de Cultură, unde am fost întâmpinați de ritmurile africane, sud-americane, jazz, funk sau hip-hop mixate de DJ UFe.

Traseul mi-a plăcut cel mai tare! O seară atât de frumoasă şi caldă în Bucureşti! Am simţit frumos fiecare km parcurs, m-am bucurat de plimbare constantând că atunci când parcurgem cu maşina oraşul, creierul nostru reacţioneză ca şi cum am merge cu ochii închişi…M-am bucurat să văd bucureştenii zâmbind la vederea noastră, participanţii la trafic atenţi  şi nestresaţi de faptul că le facem greutăţi şi agenţi de poliţie grijulii  care păreau că primesc acest eveniment ca o gură de aer în munca lor de zi cu zi.

Conchid prin a vă spune că Unica Summer Bike Fiesta a fost o sărbătoare a relaxării. O încurajare pentru a-ţi petrece timpul în aer liber, făcând sport. Felicitări, echipei Unica, dar şi sponosorilor Meli Melo Paris, Sephora şi Suzuki!

Anul viitor, poate veniţi şi voi! 🙂

IMG-20160827-WA0009

IMG-20160827-WA0011

 

14141874_663806017127670_2921819869500868240_n

IMG-20160827-WA0005

IAF_8562

 

IAF_9205

CRS_4790

CRS_4770

IAF_8124

 

IMG-20160827-WA0011

CRS_5190

CRS_5488

Foto: Cristian Duminecioiu

Armand Ionescu

Christian Tudose

Reinterpretarea obiectelor vestimentare de budoar. Sandalele cu puf/blană

Deşi  pe plaiurile mioritice d’abia anul acesta au apărut şi pe stradă faimoasele excentricele sandale/papuci cu puf, tendinţele nu sunt aşa noi, ele făcându-şi apariţia pe marile podiumuri de modă încă de prin 2011.

Nu cred că miră pe cineva faptul că personal îmi place genul ăsta de încălţăminte datorită efectului wow pe care îl oferă oricărui outfit.

Am răspuns provocării Republica News de a scrie  despre acest subiect, la iniţiativa Ralucăi, care mi-a scris de dimineaţă că a rămas şocată să vadă la cineva pe stradă asemenea încălţări. Apropo de Republica News, o dată pe săptămână puteţi citi articole semnate de mine şi aici: www.republicanews.ro, la secţiunea STYLE & LIFESTYLE

Ei bine, pentru a nu crea totuşi un efect de şoc, acest tip de încălţări trebuie purtat într-un context deosebit, nu la piaţă sau în parc, pentru că de fapt aceste sandale pufoase sunt o reinterpretare mai elegantă a papucilor de ”budoar”, iar ca să nu se păstreze efectul original, ar fi bine ca ei   să fie purtaţi în ocazii ”oximoronice”.

Ţinutele purtate în asociere cu ”ghemele” de blană trebuie să fie cât mai simple, în culori nude, uni şi clar să nu includă un alt obiect vestimentar din acelaşi material, cum vedeţi în poza de mai jos! Aşa nu!

juneambrosefurcoat2

Trendul a explodat abia dupa ce prin 2015, Kim Kardashian a fost fotografiată purtând o asemenea pereche de sandale la un eveniment, mă rog sandalele acelea erau Celine şi costau cam cât un Logan  🙂

Iar când şi Rihanna a început să adopte aceste piese, sigur că în secunda imediat următoare, ele  au devenit must have.

Încă e disputată la nivelul criticilor de modă această tendinţă dintr-un motiv simplu,  faptul că în general ideea de puf, blană este asociată sezonului rece.

Ca orice piesă excentrică, trebuie să simţi că poţi s-o porţi, să ţi-o asumi, pentru că nu vrei să se vadă jena pe chipul tău, nu?

Combinaţia  de mai jos, de exemplu, mi se pare inspirată!

Cordial,

L

fur-heels-outfit

 

Anii de căsătorie.

Zilele trecute m-am întâlnit cu un client care îşi dorea o invitaţie mai deosebită. Invitaţie de nuntă…Nuntă de Aluminiu. Recunosc, am ridicat puţin din sprâncene, nu prea ştiam despre ce este vorba, dar  aveam să aflu repede că Nunta de Aluminiu reprezintă aniversarea a 10 ani de căsătorie. Foarte frumos, îmi zic. Eu sunt de acord să găsim cât mai multe motive de party 🙂

Curioasă, am dat un serch pe google şi am aflat că dacă ai dispoziţia şi banii ca să organizezi în fiecare an câte o ”nuntă”, tradiţia internaţională te sprijină în sensul acesta! Priviţi:
1 an: nunta de hartie
2 ani: nunta de bumbac
3 ani: nunta de piele
4 ani: nunta de panza
5 ani: nunta de lemn
6 ani: nunta de fier
7 ani: nunta de cupru
8 ani: nunta de bronz
9 ani: nunta de lut
10 ani: nunta de tinichea sau de aluminiu
11 ani: nunta de otel
12 ani: nunta de matase
13 ani: nunta de dantela
14 ani: nunta de fildes
15 ani: nunta de cristal
20 de ani: nunta de portelan
25 de ani: nunta de argint
30 de ani: nunta de perle
35 de ani: nunta de coral sau jad
40 de ani: nunta de rubin
45 de ani: nunta de safir
50 de ani: nunta de aur
55 de ani: nunta de smarald
60 de ani: nunta de diamant

Bineînţeles că dacă vă gândiţi la o petrecere deosebită, care să aibă legătură cu tipul ”nunţii” celebrat, vă pot ajuta cu un concept ieşit din comun, iar prietena mea Laura Drăghici, cu aranjamente florale unicat!

Cu drag,

L

 

 

Pălăria. Un accesoriu cu secole de istorie. Femei de succes- Mădălina Vlad- DESIGNER DE PĂLĂRII

Dacă în istoria îndepărtată pălăria era privită doar ca o modalitate de a-ţi proteja capul de frig, ploaie sau vânt, mai apoi fiind un accesoriu absolut obligatoriu care completa orice ţinută, având darul de a eticheta omul care o purta, de a-i transpune statutul în societate, acum pălăria e revenit spectaculos. Pălăria este piesa care face senzaţie în moda contemporană fiind un laitmotiv excentric în marile prezentări de modă ale designerilor internaţionali, şi mai nou, şi la noi!

Astăzi, la rubrica Femei de sucees- puterea exemplului, am plăcerea să v-o prezint pe Mădălina Vlad, Designer de pălării, deţinătoarea brandului Mădălina Vlad Pălării.

1.    Cum te-ai apucat de creat pălării?
Ma învârteam printre artişti şi căutam de ani de zile o cale proprie de exprimare. Practic, viaţa mea s-a schimbat într-o singură zi, după ce am citit un interviu al lui Nea Nicu, “ultimul pălarier” din Bucureşti. Regretul său că tinerii nu mai au dorinţa să înveţe această meserie m-a motivat să îmi încerc norocul. Am căutat materiale, am căutat carţi, am vorbit cu toţi cei care m-ar fi putut ajuta în acest demers. Şi am reuşit!

2.    3 cuvinte care îţi definesc colecţiile?
Studiu, reinterpretare şi multă muncă creativă. 

3.    Cum ai reusit să te faci cunoscută respectiv să ajungi la marile prezentări/evenimente ale lumii mondene din Bucureşti/ţară?
Atunci când începi să faci ceva care te reprezintă, oportunităţile vin spre tine. Am avut şi mult noroc! Prietena mea Crina Moldovan, designerul casei de modă R’Ias Couture fusese selectată să participe la Soirees de la Mode, organizată de Alin Gălaţescu. La 3 luni după ce luasem hotărârea de a face accesorii pentru cap primeam provocarea de a gândi câteva piese care să completeze ţinutele Crinei la acel eveniment. De atunci şi pâna acum am funcţionat ca o echipă bine închegată.

4.    Care e filosofia ta de business în ceea ce priveşte clientele tale? Execuţi ceea ce ţi se cere de fiecare dată sau mergi pe consiliere?
Îmi place foarte mult să stabilesc o relaţie cu clientele mele, să văd ţinutele pe care urmează să le poarte, să le cunosc stilul, să ne jucăm cu mai multe forme şi volume. Încerc să realizez pentru ele piese unice. Majoritatea clientelor caută accesorii pentru evenimente speciale.

5.    Ai ajuns ce îţi imaginai în copilărie?
Nu, nicidecum. Când eram mică mă gândeam la meserii mult mai masculine. Mi-am dorit pe rand  să fiu pilot de avion, să plec pe mare…  Cred că în spatele acestor planuri se afla o dorinţă uriaşă de libertate.  De exprimare.

6.    Familie şi carieră, cum le împaci?

Când am ales această meserie, am luat în considerare şi acest aspect. În zilele noastre avem tot mai puţin timp să ne ocupăm de familie. Mă înspaimântă gândul că nu aş putea să îi acord copilului meu timpul şi atenţia de care ar avea nevoie. Mare parte din problemă a fost rezolvată pentru  că sunt o viitoare mamă care işi petrece timpul construind “puzzleuri” pentru oameni mari.

7.    Regalitatea engleză. Te inspiră?
Regalitatea, din toate ţăriile în care ea mai există, inspiră orice designer de pălării şi accesorii pentru cap. Mă bucur că şi în România a luat amploare conceptul de garden party şi că tot mai multe femei sunt atente la ceea ce poartă la aceste evenimente.

8.    Care este profilul doamnelor care poartă pălarii în România? Sunt şanse să vedem din nou femei cu pălarii pe strazile Bucureştilor, cum era odată?
Pălaria şi podoabele pentru păr sunt accesorii destul de greu de purtat. În general doamnele şi domnişoarele curoajoase le folosesc cu succes. Orice accesoriu pentru cap îti schimbă postura corpului, felul în care îţi mişti capul, felul în care zâmbeşti. Pălaria ne transformă pe interior, ne oferă distincţie. Foarte important este să te documentezi şi să studiezi ce fel de pălarie îţi este recomandată, în funcţie de forma feţei. Nu există persoană pentru care să nu existe o pălarie potrivită.
Personal, nu cred că există şanse ca pălaria să devină un “must” pentru ţinuta de stadă, dar se poate observa o creştere în ceea ce priveşte interesul pentru pălării atât la femei cât şi la bărbaţi.

9.    Apelează persoanele publice la tine? Au „afinitate” către purtarea pălăriilor?
Există mai multe persoane publice care au purtat pălării şi accesorii care îmi poartă semnătura. Adina Halas, Cosmina Păsărin şi Xonia sunt doar câteva nume dintre cele care au apelat la serviciile mele.

10.    Te transformă o pălărie într-o lady?
Starea de “lady” vine din interior, pălăria poate accentua ceva ce deja există în noi.

Pe Mădălina Vlad o puteţi găsi aici:

https://www.facebook.com/madalina.vlad?fref=ts

14055690_10202055609748385_1029408708_n

14080999_10202055614988516_518907570_n.png

14081084_10202055609708384_1528063111_n

14081392_10202055614788511_1089838901_n

14088908_10202055615028517_978716579_n.png

14089329_10202055609788386_276457459_n

14101889_10202055614908514_141707162_n

14111612_10202055614868513_816729884_n

14111727_10202055614828512_1807947179_n

Cazul Genius Travel. Ce facem cu ţepele din turism.

Toata presa a vuit săptămâna aceasta despre cazul Genius Travel. Da, o altă agenţie de turism care a fugit cu banii turiştilor în plin sezon. Sau poate n-a fugit, deşi patronii sunt de negăsit şi motivează că ar fi în insolvenţă, tot un fel de a fugi cu banii este  având în vedere ca oamenii nu au rămas doar fără vacanţe, dar au pierdut şi o grămadă de bani.

Auzind că se vrea schimbarea legislaţiei ca o consecinţă a ultimei ţepe date de Genius Travel, am „profitat” de prietenia mea cu Mihaela Stanciu (Owner Mika Travel) şi am rugat-o să-mi spună cum vede ea lucrurile, din interior.

Iată răspunsul ei:

”După o vastă experienţă în turism, de mai bine de 26 de ani, am avut ocazia neferictă ca în ultimii 6 ani să întalnesc  şi chiar să mă confrunt cu multe cazuri de “ţepe”. Ţepe  pe care agenţii mari din Romania le-au dat turistilor şi inclusiv  agenţiilor de turism partenere (multe dintre ele intrând în faliment, după o activitate de prestigiu şi tradiţie în zona lor de acţiune).

Se vehiculează câteva schimbări în legislaţia turismului (pentru cine nu le cunoaşte, le-am rezumat mai jos www.ziare.com), schimbări care sunt gândite total în defavoarea tuturor agenţiilor de turism, fie ele de bună credinţă, chiar dacă se strigă sus şi tare  că ele ar deservi exclusiv interesul  turistului.  Cred că ar fi util să se înceapă cu următoarele schimbări în legislaţie.

  1. Verificarea de către Autoritatea Naţională de Turism a tuturor agenţiilor de turism, dacă au sau nu încheiate poliţe de insolvenţă.
  2. Fiecare societate de asigurare să emită poliţe conform Licenţei de turism, adică: Poliţa pentru Tour operator dacă este licenţiată tour operator şi poliţa pentru agenţie detailista, dacă are licenţă de agenţie de turism detailistă. La acest moment lucrurile nu stau aşa. Genius Travel are Licenţă de tour operator şi poliţa de insolvenţă de detailist, care bineînţeles, nu acoperă aproape nimic din ce ar fi trebuit să acopere poliţa de tour operator.
  3. Deschiderea agenţiei de turism cu Brevetul unei persoane care are carte de muncă în acea agenţie! Pare un lucru minor, dar e foarte important. Nu doar să se cumpere Brevetul, cum se practica, urmând ca agenţia să rămână pe mâna unor oameni care nu au studiat vreodată acest domeniu.
  4. O listă neagră la A.N.T , publică, cu toţi cei care au cauzat pagube în acest domeniu, în aşa fel încât toţi turiştii şi furnizorii de servicii să poată ştii de la început cu cine lucrează.
  5. Interzicerea pe viaţă de a mai activa în domeniul  turismului, dacă ai cauzat pagube în acestă bransa . Am avut o ţeapă de la un TO din Bucureşti care s-a mutat în Cluj, şi-a deschis o nouă agenţie, cu aproape acelaşi nume, pe Brevetul altei persoane. Dacă  funcţionează cu acelaşi scop, nu avem cum să ştim, nici noi, nici turiştii care poate nu cunosc situaţia exactă. Sper totuşi să nu   auzim de o nouă ţeapă!

În cazul în care limita polițelor de asigurare ale agenţiilor va creste de cinci ori, aşa cum se vehiculeză,  asta nu însemnă excluderea eventualelor ţepe ”premeditate”. Dacă cineva are acest scop, el nu va fi oprit de   suma de 4500 euro! Şi garantez că va avea bani să o achite!

Credeţi ca motivul pentru care  Genius Travel  sau  alţi tour operatori, dau ţepe, îl reprezintă  plăţile  salariale  sau  plaţile utilităţilor agenţiei?  Nici vorbă. Pentru că vorbim de sume între  100. 000 euro şi  5 mil euro!!

Să nu uităm că sunt contracte care se achită la 30 zile sau 60 de zile, de zeci sau poate milioane  de euro, cum va fi atunci ? Rulajul face parte din sufletul comerţului  !

Aceste 2 propuneri legislative care se vehiculează acum, cu siguranţă vor deteriora şi mai mult acest domeniu şi  nu va rezolva cu nimic situaţia ţepelor!

„ANT s-a gandit la trei proiecte care sa ii protezeje pe turisti, scrie Profit.ro. Unul dintre ele prevede ca limita politelor de asigurare ale agentiilor de turism impotriva falimentului sau insolventei sa creasca.

Astfel, agentiile mai mici care acum au polite de 10.000 de dolari vor trebui sa se asigure pe viitor cu 50.000 – 100.000 de euro, iar turoperatorii vor plati o polita de 250.000 de euro, in comparatie cu 50.000 de dolari cat este in prezent, dupa cum a declarat George Boruna, directorul general al Directiei Generale de Control si Autorizare din cadrul ANT.

O a doua masura este infiintarea unui fond de garantare, la care agentiile de tursim sa contribuie cu o suma in functie de incasari. In caz de insolventa, clientii vor primi despagubiri din acest fond.

Daca agentiile sunt de acord cu cele doua proiecte, acestea nu agreaza deloc cea de-a treia propunere, prin care ANT vrea sa introduca un „cont fiduciar” in care sa fie platite vacantele clientilor.

„Turistul, in momentul in care vine la agentie, plateste vacanta intr-un anumit cont inregistrat la o banca. Agentia va trebui sa mearga la o banca si sa-si inregistreze un cont, care se va numi contul fiduciar. La orice banca vrea”, a explicat Boruna.

Astfel, firma de turism va trebui sa dovedeasca bancii ca banii sunt transferati la hotel si nu folositi pentru alte plati.

 

 

 

 

Laitmotiv de vară. Le voyage.

Un om înţelept mi-a spus la un moment dat să nu mă mai stresez, pentru că la final, noi rămânem cu 3 lucruri. Cu ce iubim, cu ce mâncăm şi cu ce vedem. Întotdeauna mi-au plăcut călătoriile. Mi-a plăcut să văd, să cunosc şi să mă transpun în locuri „străine” pentru a-mi imagina dacă m-aş putea obişnui acolo. Sunt un om care se leagă în general de locuri, de obiecte şi de oameni. Nu cred că aş putea să fiu mai mult  decât o „călătoare”. De aceea mă regăsesc în noua colecţie Meli Melo Paris, pentru că fiecare accesoriu spune povestea unei culturi diferite. Şi pentru că sunt atât de preţioase aceste accesorii în călătorii, unde nu putem să ne luăm după noi tot şifonierul, dar putem cu doar câteva obiecte vestimentare şi accesorii diferite, să creăm o multitudine de outfituri.

Ieri, la un cappuccino excelent, am discutat cu Laura Nicolau, Director de marketing, Meli Melo Paris, despre noua colecţie „Le Voyage”. În plus vă pregătim nişte surprize, foarte curând.

Le Voyage. Bijuteriile cu detalii metalice sub formă de bănuți, franjuri sau pene și gențile cu franjuri și aplicații cu ciucuri și imprimeuri hippie, reprezintă tabloul perfect pentru o colecție dedicată spiritului liber, celor cu bagajele mereu pregătite pentru o noua experiență.

”Prima parte a călătoriei sezonului va începe  în luna august, prin lansarea colecției „Voyage de Luxe”, urmată de o călătorie în lumea accesoriilor retro, prin intermediul colecției de la început de septembrie, „Retro Voyage”.

Și pentru că ne vom apropia de lunile în care plănuim noi vacanțe și escapade, pentru începutul de iarnă, călătoria va continua cu „Voyage Nomade”, de la jumătatea lunii octombrie. Destinația, dupa lungul drum printre stiluri și experiențe noi, o reprezintă lansarea colecției de sărbătoare, prin eleganța și misterul accesoriilor din tabloul petrecerilor de final de an, printr-o colecție intitulată „Voyage Royale”, planificată pentru jumătatea lui noiembrie. Colecțiile vor fi disponibile în magazinele Meli Melo – Paris, dar și online, pe www.melimelo.ro.”, ne-a declarat Laura Nicolau, Director de marketing Meli Melo Paris.

 

 Meli Melo – Paris  a deschis primul magazin in anul 1998 in Bucuresti, în prezent deținând un total de 36 de magazine, dintre care 1 magazin tip outlet, 1 magazin în Chisinau și 2 magazine în Sofia.

Categoriile de produse care se găsesc în magazinele Meli Melo – Paris se adresează atât micuțelor domnișoare, dar și femeilor cu un stil vestimentar perfect conturat, independente, în căutare de accesorii, tendințe, noutăți în materie de modă.

Produsele disponibile în lanțul de magazine: cercei, coliere, brățări, eșarfe, curele, ochelari de soare, ceasuri, genți, accesorii pentru sezonul estival (costume de baie, pareo sau evantaie), cele mai variate modele de accesorii de păr, dar și incălțăminte si piese vestimentare.

 Meli Melo Le Voyage FW '16  (1)

Meli Melo Le Voyage FW '16  (2)

Meli Melo Le Voyage FW '16  (3)

Meli Melo Le Voyage FW '16  (4)

Onorabile Bogdan Naumovici,

Pentru cine nu-l cunoaşte pe domnul Naumovici, cei care nu sunt în branşă, domnul este o emblemă în publicitatea romaneasca, indiferent ce spune unul şi altul. Dacă vă spun de „halatul, unde e halatul” sau ” ăla mic şi roşu care…” ştie şi omul de rând despre cine vorbesc.

Omul caştigă  premii, face campanii memorabile, e un „guru” al publicităţii ce să mai.

Îmi amintesc de Dl. Naumovici de pe vremea când studentă fiind, ne strângeam cu toţii în Music Club (parcă aşa se numea) la vestitele AdBreak-uri! Ce cool era să fim acolo! Chiar daca de multe ori era un sacrificiu în bugetul de studenti!

Astăzi mi-a atras atenţia acest pasaj dintr-un recent interviu pe care B.N  l-a dat pentru Iq Ads.

„Am o singura copywriterita acum, din cei 4 oameni pe care scrie „creativ” din agentie, care tocmai a plecat in concediu de maternitate, la nici un an de cand a venit. Imi vine sa o omor. Dar abia o astept inapoi.”

Interviul integral îl găsiţi aici http://www.iqads.ro/articol/35903/directoarea-de-creatie-bogdan-naumovici-fara-exercitiul-repetat-de-a-scoate

Ideea este simplă, cred că în dorinţa de a fi simpatic că mi-e frică să cred că domnul Naumovici chiar aşa superficial gândeşte, acesta reuşeşte să-şi pună femeile din publicitate, direct în cap! Şi nu, nu trebuie să fii feministă ca să sesizezi aroganţa şi misoginismul cu care domnul Naumovici dă de pământ cu femeile „puse bine” în departamentele de craţie. Ce am înteles eu, oricât de bune ar fi femeile în poziţiile respective, la fiecare dintre ele, mai devreme sau mai târziu, în cazul domnului, mult prea devreme se pare, se produce tragedia. Femeia nu mai poate să joace rolul de profesionist egal bărbatului şi cedează instinctului biologic de a fi mamă. Pam-pam! Şi uite aşa i se strică zenul domnului!

N-am să fac analiza pe citat ca să mă apuc să vă dau o temă de gândire stimate domn, pentru că sunt prea mică pentru dvs, dar dacă aş face-o, v-aş întreba, v-aţi gândit oare că poate fata aia care a rămas gravidă imediat ce s-a angajat, aştepta asta de ani buni? Poate ca nici nu mai spera! Sau poate că totuşi e o normalitate să vrei să faci şi un copil la un moment dat. Sau poate că poţi să fii şi mamă şi asta nu înseamnă neaparat să paralizezi profesional? A?

Ştiţi ce vă doresc, onorabile? Ca fetele astea care vă tot strică planurile să nu cedeze intimidării stereotipice pe care o testaţi, să nu se întoarca aşa repede, să fie suficient de smart încât să nu-şi refuze dreptul la fericirea pe care ţi-o dă primii anii din viaţa propriilor copii şi….a, ba nu! Sper să nu se mai întoarcă deloc. Poate câţiva ani de freelancing le-ar ajuta. Să împace şi capra şi varza.

 

Cu respect,

O novice în ale publicităţii.

L C

 

 

 

Femei de succes. Puterea exemplului. Alexandra Motrescu, owner ALMO New Learning Concept

Îmi face plăcere să v-o prezint azi, pe Alexandra Motrescu, owner ALMO New Learning Concept.  Despre Alexandra nu vreau să vă vorbesc eu, o să las interviul să vorbească de la sine. Vă spun doar atât. Ştiu unde va învăţa Agnes engleză, începând cu anul viitor!

1. Care era visul tau cand erai mica? Ai devenit ceea ce ti-ai propus?
AM: Meseria mea, cumva, a venit ca o posibilitate de a pune in practica o dorinta, care mi-a ghidat copilaria si ulterior adolescenta: dorinta de a schimba ceva. Nu am excelat niciodata, insa eram foarte buna la toate. Contradictoriu, ca firea umana. Nu-mi vedeam genialitatea in fizica, matematica, chimie, sport. Eram printre cei mai buni la scoala, aveam mediile printre primii din clasa, insa niciodata prima, prima sa fiu remarcata. Aveam idei bune la romana, ce-i drept, dar mai greseam din neatentie, munceam pentru 10, insa niciodata nu voiam sa fiu impecabila, imi placea sa stiu ca am greseli, ca sunt umana. Nu mi-am insuflat povara “primului” din clasa, insa eram cumva mereu aproape.
Menirea mea avea sa fie din nou contradictorie , revelatoriu transmisa de un profesor de limba romana, dupa o lectie de practica: “Tu ai menirea de a fi profesor”, mi-a spus. Si de atunci am stiut ca totul avea sa se schimbe, toata negarea mea s-a transformat in poate. Poate nu e chiar asa de rau sa fii profesor, poate, aspirational vorbind, pot schimba lumea. Atunci epifania s-a produs. STIAM! Voi schimba lumea fiind profesor. De unde am inceput? Dintre copii si pentru copii, de la vagi cunostinte de predare, la efectiv procesul in sine, dar mereu cu flacara aprinsa ca mi-am gasit MENIREA! Am invatat ca toate teoriile si practicile nu au success, daca nu le gandesti tu, ca profesor, daca nu le cauti in jurul tau, altfel, o notiune ca educatia centrata pe elev poate ramane la fel de vaga si inerta precum este in mare masa a invatamantului romanesc. Am crescut, datorita meseriei mamei mele, in cancelarii, printre profesori si invatatori si mi-am dorit sa fiu ca mine si mai putin ca ei. Individualitatea mea ca profesor s-a produs ca rezultat al dorintei mele de a fi creativa, inovativa si mereu “altfel”, mereu mai buna, mereu mai pregatita, mereu profesionista.
Dupa 7 ani in care am fost instrumentul menirii mele, am propria mea materie pentru care zi de zi invat sa fiu cea mai buna, sa excelez.
Menirea unui om se simte, nu se invata, iar eu mi-am gasit sensul vietii mele profesionale si personale, imi motiveaza intreaga existenta dorinta de a schimba ceva, ieri un copil, azi un adult, maine un viitor profesor si in viitor, un sistem. Visele mici se contureaza in vise mari, prin munca, daruire, timp si profesionalism. Iar eu am rabdare, mi-am gasit calea.
2. Cum a fost drumul catre success? Ce inseamna pentru tine „succes”?
AM: Drumul a fost cu intoarceri, schimbari de perspectiva, incercari, reusite, experiente. Dar de cand am concluzionat, cu 7 ani in urma, care imi este scopul, succesul profesional a venit in mod natural.
Insa, succesului trebuie sa-i aloci timp, consecventa, perseverenta, munca, trebuie sa fii pregatit atunci cand vine, sa fii pe o pozitia net superioara celei de la care ai plecat. Dorinta produce schimbarea, iar munca o intretine.
Succesul meu nu se rezuma doar la gasirea MENIRII, succesul meu este sa creez schimbarea. De-a lungul experientei de profesor am semnalat nereguli in predare, in interactiunea profesor-elev, in implicarea si motivarea de a invata si succesul meu nu se rezuma doar la a fi un profesor capabil, apropiat de cursanti, daruit meseriei, profesionist si cu rezultate, succesul meu este strans legat de dorinta de a schimba, de a oferi solutii unor probleme identificate in educatie, de a ma implica in schimbarea de mentalitati, de a fi un exemplu pentru cei cu care interactionez. Succesul meu este aici, pentru ca nu am asistat pasiva la esecurile de sistem, am venit ca un pansament temporar, ca sa vindec bubele si ca, ulterior, sa fiu dintre aceia care impiedica aparitia lor.
3. Ce greseala ai facut la inceput de cariera si ar fi bine de mentionat pentru a nu o repeta si ceilalti?
AM: Greseala lui Poate nu a fost constant in gandurile si actiunile mele la inceputul traiectoriei centrului de limbi straine ALMO- New Learning Concept. Poate ca in orasul Ploiesti nu suntem pregatiti sa existe o alta viziune asupra educatiei si asupra modului de predare, poate nu exista loc pe piata pentru noutate, poate nu exista cerere, poate actiunile mele de marketing nu sunt suficiente, intr-atat incat sa genereze awareness, sa-mi aduca cursanti, clienti, potentiali.
Odata intrata in acest segment de nisa, am vazut cum toate „poate nu”-urile s-au spulberat vazand cu ochii si am avut in fata mea oameni dornici de nou, de schimbare, de o atitudine proactiva, de un suflu nou intr-un sistem demiurgic cu un transfer de informatii unilateral.
Cred ca teama naste greseli, insa greselile te fac sa pasesti precaut, sa-ti ramai fidel cauzei si sa asculti, sa ii asculti pe cei din jur, la urma urmei, schimbarea nu este pentru tine, este pentru si despre ceilalti.
4. Tinuta poate reprezenta o carte de vizita?
AM: Viata profesionala am inceput-o scriind in engleza articole de moda, pe un site din Italia. Modul in care ajunsesem aici a fost cu totul triumfator, de una singura, avand curajul de a-mi trimite CV-ul, fara experienta, dar cu o dorinta uriasa, stiind ca va urma sa fac ceea ce ma extazia. In acest fel mi-am exersat abilitatile de limba, le-am dezvoltat, le-am slefuit, fiind conectata in permanenta la un mediu 100% vorbitor de limba engleza, atat online, cat si offline. Personalitatea este un cumul de experiente, a mea se remarca prin dorinta de a fi in trenduri proprii si totusi actuale, mi-am gasit un stil, e schimbator, creste, testeaza si evolueaza odata cu mine.
Tinuta e parte din cartea mea de vizita, e incorporata in personalitatea mea, iar copiii imi remarca intotdeauna cate un obiect vestimentar care le face cu ochiul sau o combinatie de culori atragatoare. Creativitatea nu zace in interior, ea se vede si la exterior, iar in educatie creativitatea este parte din fisa postului.
5. Este greu ca femeie sa te impui intr-un business?
AM: Domeniul in care activez se concentreaza in jurul influentei de gen feminin, simt ca fac parte din peisaj intr-un mod complementar.
6. 2 carti care te-au motivat in viata
AM: Alegerea va fi strict una de actualitate, este vorba de 2 carti care mi-au inspirat parcursul profesional, m-au motivat sa pun intrebari si sa-mi gasesc raspunsuri: Intreaba-te de ce, Simon Sinek si The Element, Sir Ken Robinson.
Un all time favourite este Teoria Inteligentelor Multiple, citita in facultate si recitita de fiecare data cu noi revelatii, idei. Psihologia nu trebuie neglijata in procesul pedagogic, este parte integranta si care asigura eficienta metodei de predare. Un principiu pe care l-am adoptat in conceptul de predare ALMO este acela al lectiilor personalizate, in functie de particularitatile cursantilor si nu invers, printr-o programa standardizata. Toate aceste 3 carti pot sintetiza parcursul ALMO de la faza de idee, la aplicabilitate si acum rezultate:
Pasul 1- The Element: ce-mi aduce bucurie, care imi este pasiunea si ce reprezinta „elementul meu”
Pasul 2- Intreba-te de ce: conceptul cercul de aur, orice pleaca de la intrebarea de ce cursurile si conceptul inovativ ALMO?
Pasul 3- Teoria Inteligentelor Multiple: educatia centrata pe elev, cine este EL din fata TA?
7. Familia si cariera? Cum le impaci?
AM: Familia si cariera se intrepatrund realmente in viata unui antreprenor, insa ambele laturi imi produc stare de bine, nu fug de una si ma refugiez in alta sau vice versa. Antreprenoriatul este stilul meu de viata, poti inclina foarte usor balanta in favoarea carierei sau orelor „peste program”, dar chiar si asa eu nu le consider excese, ci parte a unui proces evolutiv, care ma ajuta sa cresc, sa ma dezvolt personal si profesional. M-am dezvoltat personal enorm de mult la „munca”, prin proiectele in care m-am implicat, prin oamenii cu care am interactionat, prin calatoriile intreprinse si am o stare de echilibru care imi ofera timpul necesar oricarui tip de activitate.
8. Moto-ul tau in viata
AM: Cumva exista 2 moto-uri, care m-au urmarit de-a lungul timpului si care au capatat semnificatie de laitmotiv in timp si care, transmit chiar si acelasi mesaj: Stay hungry, stay foolish si Tot ce stiu e ca nu stiu nimic. Ambele au in comun setea de cunoastere, pe care o consider caracteristica personalitatii mele.
9. Te-ai gandit sa pleci din Romania?
AM: Mereu plec din Romania, mereu in cautare de alte culturi, filozofii, stiluri, dar mereu ma intorc, pentru ca aici am ales sa fac diferenta.
10. Educatia in Romania. Cum vezi lucrurile?
AM: Intr-un recent interviu al noului Ministru numit in functie, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, am remarcat ca s-a pus problema, diferit de mentalitatea de pana acum, a raportului de putere de la elev catre profesor, nu invers, ca pana acum. Ministrul s-a aratat vadit ingrijorat de nefericirea de pe fata copiilor, lasati singuri in tot procesul educational.
Pentru ca stau printre copii de toate varstele, am ajuns la o concluzie care descrie generatia de acum: copiii nu mai invata si nu mai fac lucruri gratuite, daca nu vad un beneficiu. Este mentalitatea tinerilor care se joaca si castiga ceva, puncte, level superior. Este mentalitatea tinerilor care au ce face in timpul liber, care nu se plictisesc, care nu sunt atat de flexibili precum eram eu, carora tehnologia le-a oferit un mediu hibrid, autosuficient.
Noi de ce invatam? Sa luam note bune, cred ca am fi raspuns toti in cor. In schimb acum aud raspunsuri uinice, diferite ca nuanta si perespectiva. Acum, copiii au variante, au acces la alegeri, pot alege sa descarce si sa stearga orice joc pe care nu-l mai considera relevant sau challenging. Dezvolta frustrari, ei nu pot face aceleasi mutari si in viata reala, in scoli. Ei nu aleg ce invata, nici cine ii invata, ba mai mult, au o alegere, sa nu invete. In fond, ei de ce invata? Multi o fac pentru ca au gasit finalitatea in hobby-uri, in abilitatile lor, altii nu gasesc raspuns si atunci nu mai invata decat pentru parinti. Educatia de astazi nu are finalitatea pe care o asteapta tinerii de astazi, tineri care stiu sa-si ceara drepturile, noi nu stiam, noi nu stiam ca putem sa facem asta. Cursantii care vin la ALMO au posibilitatea de a alege, in primul rand pe noi, in al doilea rand, le cream cadrul in care sa aleaga ce invata, sa existe lectii centrate pe interesele lor.
Sistemul educational si orice sistem in sine are la baza resurse umane, cu cat sunt mai valoroase, cu atat creste capitalul de simpatie si competitivitatea respectivului sistem. Profesorii nu sunt angajati de stat sa intreprinda un favor statului, ci sunt acolo in folosul si beneficiul elevilor, predarea trebuie centrata pe elev si pentru elev.
11.Domnul Trandafir sau Legenda invatatorului/profesorului perfect. Mai exista?
AM: Sunt convinsa ca exista suficient de multi profesori care au inteles ca predatul este despre celalalt si, de aici, toate calitatile: profesionalismul, carisma, bunatatea, daruirea au un numitor comun: menirea. Profesorul perfect al generatiei mele se prea poate ca sa fie total nepotrivit acestei generatii, de aceea, eu consider ca fiecare profesor trebuie sa dobandeasca capacitatea de a fi flexibil, de a fi suficient de carsimatic si extrem de pregatit, ca orele in sine sa aduca un plus de noutate si valoare in contextul accelerat al transmiterii de informatii.

12. Se intampla sa se schimbe rolurile si uneori sa primesti tu lectii de la elevii tai? Daca da, un exemplu te rog.
AM: Fiecare lectie este un exemplu de implicare bilaterala, nu pot cere copiilor sa ma asculte, daca eu nu ascult nevoilor acestora. Cel mai adesea, ascult mesajele indirecte, trebuie sa fii foarte conectat clasei ca sa simti cand trebuie sa plusezi, cand trebuie sa faci o pauza, o gluma, sa redevii serios. Vorbim de dinamica unui mediu de invatare, care este la fel de important ca actul in sine de predare. In momentul in care copiii te plac, le oferi cadrul relaxant, atunci invatarea nu mai are granite.
13. De ce ALMO? Cu ce e diferit fata de alte centre de limbi straine, din Ploiesti?
AM: ALMO New Learning Concept este rezultatul meu, Alexandra Motrescu, la finalul a 12 ani de limba engleza, pregatire in particular si o teama uriasa de a vorbi in public, cu un vocabular neexersat si cu notiuni vagi despre ce inseamna interactiunea reala.Tot eu, Alexandra Motrescu, in ipostaza ulteriora de profesor cu o experienta de predare in medii diverse, de la sedinte one-to-one, la grupuri de peste 20 de cursanti, de la limba engleza la nivel conversational la domenii specializate business si examene high standards, de la copii de gradinita la adulti.
ALMO reprezinta un cumul de raspunsuri la intrebari si solutii la diverse probleme de comunicare. La momentul in care decideti sa urmati cursurile ALMO, se va completa un chestionar de catre parinti sau de catre cursanti, in functie de varsta acestuia (>12 ani), chestionar care ne va furniza o vedere de ansamblu asupra personalitatii cursantului. Ulterior, dupa o discutie si testare individualizata cu viitorul profesor, plasarea se face in grupe de maxim 5 cursanti, avand varsta extrem de apropiata si un nivel de limba similar, conditii care vor permite profesorului sa observe, in mod real, progresul si alte particularitati ale fiecarui cursant in parte. Furnizarea lectiei se face avand in vedere programa scolara, dar niciodata limitata la aceasta. Ne deosebim prin faptul ca fiecare lectie este unica prin continutul transmis, prin principiul LECTIILOR PERSONALIZATE: daca astazi invatatam despre pinguinii din Antarctica, despre necesarul pentru o expeditie in acest continent si vedem video-uri despre parerile celor care au mers in expeditie si greutatile intampinate sau despre alte probleme globale precum lipsa de apa potabila, urmatoarea data studiem discursul lui Steve Jobs tinut in fata absolventilor Universtitatii Stanford, identificand reguli gramaticale reale, dar totusi, intelegand si dezvoltand latura personala a adolescentului.
Lectiile sunt despre si pentru copii, existand in spatele lor o analiza calitativa a procesului de invatare si o intelegere reala a modului in care cursantul invata cel mai bine. Comunicarea are loc doar in engleza, stimuland interactiunea profesor-cursant, acesta din urma este antrenant sa participe in discutii, sa se implice activ.
Rezultatele excelente si feedback-ul foarte bun sunt parte a muncii depuse, a faptului ca, atat cursantii maturi, cat si parintii copiilor-cursanti stiu si vad ca noi furnizam un serviciu complet, nu predam doar reguli gramaticale, doar vocabular, doar speaking, ci includem toate aceste abilitati in fiecare curs.
Jocul este un alt principiu care ne caracterizeaza, jocul la orice varsta si in orice mod, jocul stimuleaza invatarea si face ca lectiile sa nu aiba nimic de-a face cu plictisul.
ALMO New Learning Concept,
Str. Piatra Craiului 6, Ploiesti, PH, CP100011,
Tel: +40 344 147 218, M: +40 725 313 414
E: almoconcept@outlook.com
FB: https://m.facebook.com/ALMOCONCEPT/

O bombă legată cu panglică. Neagră.

Dragelor,

Tocmai m-am întors din concediu. Un concediu perfect în care am reușit să termin cartea primită cadou de la o bună prietenă, de 8 Martie, Cartea secretă a Fridei Kahlo.

Anca, felicitări pentru traducere, acum înțeleg entuziasmul din ochii tăi, la momentul la care mi-ai povestit de proiect.

O carte intensă, din toate punctele de vedere. O carte care te provoacă să întorci viața pe toate părțile, te invită să dai cu prejudecățile de pământ, te antrenează într-o viață tumultoasă, de succes, condimentată. Viața Fridei Kahlo.

Frida Kahlo de Rivera (6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) a fost o pictoriță mexicană care s-a făcut cunoscută mai ales prin autoportretele sale pictate într-un stil suprarealist.  Și totuși, popularitatea i-a fost adusă mai ales de căsnicia cu marele pictor mexican Diego Riviera! Un „burtos” talentat, dar extrem de afemiat.  În zilele noastre, asta ar părea o realizare prin bărbatul de lângă tine, mai ales din cauza faptului că nu vorbim despre o căsnicie fericită ci mai de grabă tumultoasă.

Frida, o femeie  mai mult senzuală decât frumoasă, cu afinități către modă, pasionată de fuste colorate, cămăși cu linii fine și bijuterii, muzică, cu cunoștințe din toate domeniile, așa cum ea spune în carte, a citit cam tot ce se putea citi pentru a nu se lăsa influențată de  nimeni în vreo direcție, o extrem de bună bucătăreasă (susținea ori de câte ori avea ocazia că bărbatul se ține aproape cu burta plină, și nu oricum, de mâncare bună, pregătită cu strictețe după rețete scrise , adorată de femei și bărbați, în aceeași măsură, care se ia la trântă cu moartea, de nenumărate ori (diverse afecțiuni grave cu care s-a născut dar și un accident de circulație care a țintuit-o la pat multă vreme), o ”superwoman” a aniilor ’50, ne dă o lecție dură! Poți să ai toate cele enumerate mai sus, faimă, bani, viață mondenă, prieteni și amanți, dar dacă nu poți avea 100%  ceea ce sufletul tau isi doreste, fie ca vorbim de bărbatul pe care ți-l dorești sau oricare alt lucru, ești condamnată la nefericire veșnică.

Frida Kahlo și-a pecetluit destinul în momentul in care a făcut pact cu diavolul, în viziunea mea, diavolul a fost Diego Riviera. Bucurându-se de toate beneficiile pe care i le-a aducea statutul de soție a marelui pictor, dar și de puținele ore de dragoste împartăsită din partea „burtosului”,  și-a petrecut viață într-un maraton continuu pentru satisfacerea tuturor pofetelor si nevoilor, soțului infidel. După o încercare nereușită de a sta departe de acesta, Frida acceptă în sinele ei, că NU POATE. E dependentă de o iubire nesănătoasă. Are în continuare o viață de film  văzută din afară, aleargă între amanți și amante (era bisexuală), alimentându-și constant obsesiile pe care le are pentru Diego, pictura și moarte. Este obsedată de cranii de morti, din zahăr și de sărbătoarea mexicană, numită Ziua  Morților. Trecând de atâtea ori pe lângă „nașa” (Moartea), devine urmărită de gândul că va muri.

Cartea aceasta m-a dus de la agonie la extaz. Eram pregătită s-o declar pe Frida idolul meu literar, atunci când a hotărât să-și recapete demnitatea și să lase „burtosul” cu pipițele cu care se tăvălea frecvent.

Extazul a durat cateva pagini, Frida s-a întors.

Și totuși admir atât de multe la ea, m-au fascinat atât de multe, dar aș vrea să vă îndemn să citiți cartea! Sigur sunt lecții care vă vor plăcea sau vă vor ridica semne de întrebare.

Să ai lumea la picioare și tu să te nefericești cu bună știintă, cu asta nu sunt de acord! Dar pot să accept că viața te poate pune în situații la care nu ai cum să știi cum o să reacționezi!

Să te refugiezi într-o pasiune cu atâta dăruire încât să faci performanță din aceasta, ăstă este geniu.

Sa ai puterea sa te accepti asa cum esti, dincolo de prejudecati si tipare de viata  „normala”, impuse de societate, asta e curaj!

Cordial,

L