Draga, Mark Zuckerberg, trai-ti-ar feisbucul!

Aloo, domnu’ Mark? Ma auzi? Haiii zii! Sigur esti p’aici pe undeva, ne spionezi. Banuiesc ca ai invatat roamna ca na’ in meseria matale e necesar sa stii de toate, eu cu engleza dupa cum vedeai mai devreme, la postul anterior acum sunt in mari tandreturi…

Pai sa vedem, iti scriu aceste randuri cu mare sinceritate pentru ca simt nevoia, sa ma descarc. Toata lumea imi spune ca sunt dependenta de facebook. Dragule, asa este. Da, recunosc. Am si eu un defect, in rest sunt plina de calitati. Pai cum sa nu iubesc eu facebook-ul??

Daca nu era facebook, ca sa ma vada Chelba al meu intr-o poza, facuta din unghiul ala bun al meu, ala in care nu mi se vede nasul stramb, sa se indragosteasca si sa ma ia de nevasta, eu ce faceam?? Cine  ma mai lua pe mine si durera din sufletul tatei de a ramane fata batrana cine o alina?!

Daca nu era facebook, cum mai spionam eu oameni pe care-i admir ca sa ajung si eu odata si odata ca ei?Cum mai ramaneam eu in contact cu toti oamenii dragi pe care i-am cunoscut de-a lungul anilor atunci cand orbita de iubire m-am mutat la Ploiesti? Cum, Mark? Cum?

Sa nu mai vorbesc de brandingul personal!! Doamne, Mark! Cat am bazait eu pe la toate evenimentele sa mi se faca niste poze sa pun si eu pe feisbuc sa vada lumea unde sunt eu, domne!

Si frumusetea mea, Mark! Pana sa am feisbuc si sa primesc suteeee de laicuri neplatite la poze in care apar doar eu cu egoul meu, nici nu aveam habar de frumustea mea! Cand mai meditez eu la lumina lunii care-mi rasfata asternuturile noaptea, ma gandesc…de ce nu m-am facut eu o manechina? Daca eram si eu un pui de Mada Ghenea mi-ar fi stricat? Dar tu, Mark, ma incurajezi mereu!! Multumesc

Da, Mark, datorita tie ma straduiesc sa am o viata de succes. Sa moara dusmanii ca sa zic asa. Pai da, mai Mark, ca mi-e frica de Dumnezeu sa mint. Adica sa par ce nu sunt, ca na minciuna are picioare scurte, asa ca mai bine lucrez sa fie asa. Cum ar fi sa pun poze mirobolante cu figura-mi stralucitoare si perfecta si in realitate sa fiu mai stearsa decat oglinda de la baia celor care si fac selfiuri nepretuite cu faianta in fundal? Pai tu stii mai Mark cate feluri de mancare am aruncat eu doar ca sa arate bine farfuria fotografiata dragut si incarcata pe wall??? Stii cate lacrimi vars cand ma intalnesc cu „oamenii din umbra”. Cum ce’s aia? oamenii aia care acuza ca esti „feisbucist” (auzi tu ce urat) si ca ei nu intra decat o data pe luna, dar se mai dau de gol…iti zice ce misto a fost acolo..tu incurcat intrebi „unde? ca nu mi-ai dat laic’?? :))) Doar nu cumva ai privit pe furis? :)))))))))))))))))))))))

ACEST ARTICOL ESTE UM PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE. Cu urmatoarea observatie:

*da, personal facebook-ul imi aduce numai chestiuni pozitive si nu mi-e rusine sa recunosc ca lucrurile ar fi stat usor diferit daca nu ar fi existat. Ma refer in primul rand la partea de interactiune cu oamenii din profesie, la care nu aveam cum sa ajung altfel, la faptul ca pot vedea ce mai fac colegii mei de generala, liceu, facultate,etc,  in caz contrar nu cred ca as fi avut timp sa-i sun pe fiecare sa-i intreb daca sunt bine, s-au casatorit, sau au copii, imi face bine sa comunic chiar si virtual. Comunicarea virtuala e buna atata timp cat ea are si efecte in realitate.

Acum, va pup tare si va indemn sa fiti si pe facebook ceea ce sunteti si in viata reala, iar daca va place sa stati pe facebook, e ok, nu trebuie sa va justificati nimanui.

Lori

Viitorul la scara mare. Niciodata nu e prea tarziu.

Buna dragilor,
As vrea sa va povestesc una dintre cele mai interesante experiente din ultima vreme, care s-a consumat sambata la centrul de pregatire ALMO new learning concept, din Ploiesti. Am acceptat provocarea Alexandrei, ownerul centrului, „de a merge la o cafea, cu engleza” . Va mai povesteam eu de faptul ca de-a lungul timpului am ratat diverse obiective profesionale din cauza faptului ca nu reusesc sa comunic in limba engleza desi cunosc cuvintele, inteleg ce se vorbeste, etc. Nu am reusit niciodata sa trec de faptul ca engleza suna penibil vorbita de mine, ca nu am accent, etc.In meseria mea, daca nu stii sa vorbesti engleza nu treci de un anumit nivel, asta e realitatea. Inca de cand Almo new learning concept era „in fasa” ca sa zic asa, Alexandra imi povestea de avantajele unor cursuri de engleza ‘altfel”. Interactive si prietenoase, cu o latura pronuntata de networking. Exact asa s-a intamplat sambata. Intr-o locatie extrem de zen (felicitari pentru aceasta, Alexandra), ne-am strans si am discutat. Ca intre prieteni (desi nu cunoasteam decat doua persoane din grup), in limba engleza. Prima reactie a fost de „mutenie” ca sa citez o prietena, apoi, la incurajarile Alexandrei am incpeut sa vorbim in engleza, care cum stia. 🙂 Am capatat mare incredere in faptul ca anul acesta o sa-mi inchid acest capitol frustrant pentru mine, perfectionandu-mi limba engleza. Targetul este ca pana la sfarsitul anului sa reusesc sa-mi scriu articolele din blog, si in engleza. 🙂
„Lectia demo din cadrul evenimentului „Cu Engleza la Cafea” a fost un prilej de a comunica cu vorbitori nativi, de a ne destinde si elibera de frica de a ne exprima in engleza, in ciuda greselilor pe care le facem, care nu sunt criticate in acest stadiu, ci se doreste obtinerea fluentei si liberei exprimari, intr-un context total RELAXAT, PRIETENOS si STIMULATIV.
Radem, legam amicitii, depasim frustrari sau neputinte si totul intr-o zi de Sambata care speram sa devina un obicei de a bea cafeaua cu noi”, Alexandra Motrescu, owner ALMO new learning concept.

Mai multe despre acest concept educational, gasiti aici:https://www.facebook.com/ALMOCONCEPT?pnref=story

Multumim pentru invitatie, Alexandra si felicitari ca ai gasit cheia de a imbina pasiunea pentru predat cu un business frumos.

IMAG2136

IMAG2137

IMAG2138

IMAG2141

IMAG2143

IMAG2144

IMAG2146

IMAG2147

IMAG2153

IMAG2156

IMAG2158

Duminica in familie. Jurnal de mamica.

Buna sa va fie duminica,

De curand s-au facut 4 luni de cand a venit Agnes, am sa va spun mai jos cam cum m-a transformat schimbarea aceasta.

In primul rand, sfatuiesc cu tarie toate femeile care inca nu sunt mamice sa nu se teama de aceasta. RECUNOSC, Agnes nu era in planul meu anul trecut. A venit ca a vrut. Vestea ca sunt insarcinata nu am primit-o tocmai bine, eram speriata din toate punctele de vedere, nu stiam ce inseamna, nu stiam cum un „copil nazdravan” va putea creste un copil adevarat. Ei bine, da fetelor, Totul vine de la sine. Nu trebuie sa te invete nimeni, nimic. Cartile, forumurile, etc, sunt in zadar. Din dorinta aproape patologica de a-i fi bine puiului de langa tine, dezvolti o grija SF, faci lucruri pe care daca le privesti idnependent, le pui la indoiala ca a fi facute de tine. E tare frumos. Mi s-a spus inainte sa nasc sa ma bucur de viata atunci pentru ca dupa, lucrurile vor fi altfel, iar eu nu „mai pup timp” pentru mine. Intr-adevar timpul meu, ca sa-i spun asa, ala doar al meu, nu mai e atat de mult, dar stiti ceva? Nici nu-mi lipseste. Printre picaturi, gasesc si timp exclusiv pentru activitatile care imi fac mie placere (mai mult noaptea) prietenii mei dragi ma inteleg si ma invita pe unde merg ei chiar cu riscul de a pleca dupa 15 minute, dar in general timpul meu e si al ei, si a lui Adi. Ceea ce e minunat. N-am simtit o clipa in perioada aceasta ca vreau sa ma retrag intr-o camera si sa nu mai stiu de nimic sau ca nu mai am chef de nimic, ba mai mult, am simtit ca am chef de „de toate”. Agnes imi da o putere incredibila de a face lucruri, cum ii povesteam cuiva zilele trecute, daca pana acum aveam energie, acum simt ca pot muta muntii din loc. Vreau sa continui sa ma dezvolt pe toate planurile, pentru ca ea, dar si tatal ei sa fie mandrii de mine. Abia astept sa mai creasca putin sa putem face/invata lucruri impreuna. Intotdeauna am crezut in conceputul de FAMILIE, Am suferit enorm cand mi-am pierdut fratele si mama, am avut noroc ca l-am avut tot timpul pe tata langa mine.. De peste 7 ani de cand am pierdut-o pe mama, visez fara sa ma fi gandit ca acest lucru ar fi posibil asa rapid, la o legatura de acel gen. Imi aminteam tot timpul diminetile de weekend in care stateam la taclale cu mama, ore in sir, pe trepte, povestind cate-n luna si in stele. Sunt emotionata cand scriu aceste randuri pentru ca da, am simtit ca se naste din nou o asemenea legatura care mi-a lipist teribil de mult. Doar ca de aceasta data, rolurile s-au inversat. Sper sa fiu capabila sa fiu o mama cel putin la fel de buna ca mama mea, sa fiu capabila sa cresc un copil bun si educat care cand va scoate in capsorul in lume s-o faca cu ” o indrazneala demna”. Sa simta si ea ce simt eu cand o privesc in ochi. Ca poate muta muntii din loc.

Te iubesc scumpa mea fetita si pe tine tati.

Astazi, ca tot e duminica, va propun sa meditati putin la tot ceea ce va leaga de ideea de familie. Si poate sa va duceti sa va imbratisati mama, tatal, fratele.sora, asa fara motiv.

Va foarte imbratisez si eu pe voi,

Lori

 

 

Dare for more, nu te supara Pepsi!

Hristos a inviat!

Ma bucur sa va scriu din nou. Sunt tare curioasa sa-mi spuneti cum ati petrecut de Paste asa ca astept mesajele voastre. A trecut atat de repede incat eu am senzatia ca nici nu a fost. Goana asta de a fi in 1000 de locuri de sarbatori, ca sa impaci pe toata lumea, ma oboseste, dar parca e o oboseala placuta.

Sambata am lansat tricourile despre care v-am tot povestit in ultimul timp. Sunt multumita de cum au iesit (calitativ)si sunt curioasa sa vad daca va plac. Azi chiar am purtat tricoul alb „Audrey”, iar vazandu-ma din intamplare  cu o amica, aceasta m-a intrebat de unde mi l-am luat 🙂 M-am umflat putin in pene si i-am spus ca e facut de mine. A ramas ca maine ma suna sa-i aduc unul. Iata ca daca ai curaj poti face lucruri. Nu te teme ca ceilalti te vor lua in deradere punandu-ti la indoiala o anumita „aptitudine”, cei ce fac asta nu conteaza de fapt. 🙂 Vorba lui Pepsi (sloganul vechi), dare for more!!!!

Va pup si imbratisez!

Tie care dintre tricouri iti place?

Preturi:

Tricou Alb Audrey Hepburn-  85 lei

Tricou Galben Sunny „always wear your invisible crown””. 75 lei

Tricou Mov „Love life, don’t be crabby”- 85 lei

Tricou Negru „Africa” cu Insert animal print- 110 lei

Tricou Roz Pinky, „life is short, heels shouldn’t be”-85 lei

Tricou Verde  „Free Spirit”- 100 lei

Tricou Rosu „Workporn”- My favorite position is CEO-90 lei

Camasa neagra printata mansete si interior guler- 75 lei

Fusta rosie tutu-110 lei

IMAG1825 IMAG1827 IMAG1819 IMAG1829 IMAG1831 IMAG1832 IMAG1834 IMAG1835 IMAG1838 IMAG1839 IMAG1841 IMAG1844 IMAG1845 IMAG1846 IMAG1847 IMAG1848 IMAG1849 IMAG1852 IMAG1853 IMAG1854 IMAG1858 IMAG1858_1

11150236_457702874404653_6236248120546294165_n IMAG1859 IMAG1897_1    IMAG1934

Tricourile sunt accesorizate cu baratri, pandantive si ochelari de soare din colectia Electric Africa de la Meli Melo Paris.

Sambata, 11 aprilie, lansare colectie de tricouri cu mesaje inspirationale. Designed by Lori Chleba.

Sunt emotionata sa va anunt ca sambata, 11.04.2015, voi lansa propria mea colectie de tricouri cu mesaje inspirationale: Be Brave by Lori Chelba. Colectia contine 5 modele de tricouri cu diverse mesaje inspirationale care ma caracterizeaza. Daca sunteti in armonie cu articolele si ideea blogului meu, sigur veti fi incantate sa le purtati.  De ceva vreme a intrat si la noi trendul acesta de a transmite oamenilor diverse mesaje prin intermediul tricourilor. Mie mi-a placut foarte tare ideea asa ca la un moment dat mi-am comandat unul. Din pacate, asteptarile mi-au fost inselate, tricoul nu arata asa cum mi-am imaginat, era prost croit, iar mesajul imprimat neprofesionist. Asa ca mi-am zis, eu pot mai mult! Drept pentru care dupa o luna de munca, „tricoutele” sunt pregatite sa vada lumina zilei si sa fie purtate de voi, femei frumoase, destepte si curajoase.

Am ales pentru aceasta colectie culori vii, de primavara: roz, verde deschis, alb, galben, mov, dar si un model negru cu insertii de animal print. Unele dintre mesajele cred/sper sa fie unice pe piata romaneasca, m-am documentat si am incercat sa aduc ceva nou in zona aceasta.

Tricourile sunt tricouri de calitate, basic, de import (non China) din bumbac 100%.

In ceea ce priveste pretul, avem o gama care se vinde la 95 lei, iar, o gama care se vinde la 125 lei. Comenzile se fac prin mesaj sau mail la adresa office@adboutique.ro

Sper din tot sufletul sa va placa si sa le comandati 😀

Sub „‘umbrela”Agnes Couture” by Lori Chelba intentionez sa mai scot cateva hainute care ma caracterizeaza ca si stil dat fiind feedback-ul vostru pozitiv pe anumite outfit-uri create de mine.  Dar destul! V-am povestit prea mult. Sa mai pastram putin misterul.

Va prezint…o parte din eticheta! 😀

eticheta lori

Traind prin Frumos. „Cenaclul” de flori.

E adevarat ca in ultima saptamana am apucaturi folozofice. In afara de partea cu „frumosul”, tind sa cred ca mi se trage de la Cioran, il citesc la culcare…

Cea mai noua „cugetare” are legatura cu ideea de „frumos”. Ma gandesc ca indiferent cum ar fi viata daca o traim frumos si prin frumos, pastram doar „spuma”. E important sa ne lasam inconjurati de frumos, sa raspundem la „chemarea” lui atunci cand se intampla.

Nu stiu altii cum sunt, dar eu IUBESC florile. Ma incarca de energie si zambete. Sambata am fost la al doilea eveniment de arta floristica organziat de prietena mea, Laura Draghici (Chic Fleuriste), primul a fost organizat de Craciun 🙂 Imi amintesc ca atunci Agnes era in burtica (mai jos puteti vedea 🙂 ). De data aceasta Agnes a fost mai mult decat prezenta, a fost fascinata de florile multicolore din care Laura si invitatii ei realizau minunate aranjamente pentru masa de Florii/Paste. Nu cred ca a inteles ea prea mult, dar culorile o atrageau clar.O  atmosfera extrem de linistitoare,prietenoasa, rasete si voie buna. Am fost incantata sa vad cum mame cu fetite care au venit sa lucreze impreuna aranjamentul pentru „iepurasul” de Paste, dar si multe doamne fascinate de ceea ce „mestereau” acolo.  Laura este un profesor tare rabdator asa ca toata lumea a plecat cu mandria de a-si fi realizat singur aranjamentul de Paste.

Atelierele organizate de Chic Fleuriste se adreseaza iubitorilor de flori, acesta a costat 210 ron de persoana. In pret sunt incluse toate materialele necesare realizarii aranjamentului floral si ustensilele necesare,  cafea, o bautura racoritoare si cozonac delicios facut in casa!
Aranjamentele realizate s-au  bucurat de fotografii profesioniste din partea Marius Petre Photography.
Pe Laura Draghici si al ei Chic Fleuriste o puteti urmari aici: https://www.facebook.com/chicfleuriste

Nu uitati ca tot ea, va poate consilia in ceea ce priveste aranjamentele florale pentru diverse evenimete: nunti, botezuri sau evenimente corporate.

Pentru mai multe detalii: office@chicfleuriste.ro. 

Laura Draghici, tel 072110024

P.s: abia astept sa iasa liliacul sa umplu facebook-ul cu buchete mariiiiiiiii!

Va puuup!

Lori

CF 146 CF 148 eticheta

CF 139(1) CF 028 CF 280 CF 116 CF 127

10001315_863756346989570_7915994171197871660_n

Nimic de demonstrat.

Zilele acestea mi-a trecut un  lucru prin cap. Faptul ca am inceput sa fiu fericita doar atunci cand mi-am dat seama ca nu trebuie sa (sa mai) demonstrez  nimic, nimanui. Pana atunci am fost haituita. Cred ca fiecare om (sau aproape fiecare om) simte nevoia sa demonstreze cuiva, ceva, la un moment dat, fie ca vorbim de viata de familie sau profesionala, un cutit cu un tais mai „lucios” decat altul. Treaba asta te si ambitioneaza sa reusesti, dar iti creaza si false probleme. Asa ca, fara sa-mi fi propus, am ajuns la acest comportament care mi se pare „big deal”.

Mai jos, regasiti poze dintr-un weekend relaxant, cu de toate 🙂

IMAG1596_1[1] IMAG1601[1]

IMAG1606[1]

IMAG1613[1]

IMAG1602[1]

IMAG1615[1]

IMAG1633[1] IMAG1639[1] IMAG1641_1[1]

IMAG1648_1_1[1]

O saptamana usoara!

Love,

Lori

Cea mai frumoasa declaratie de dragoste.

74962_530143663684175_387487891_n

Cea mai frumoasa declaratie de dragoste mi-a fost facuta saptamana trecuta, in contextul in care in perioada acaesta iubitul meu sot numai de asta nu are timp. Sa fi fost vreo 6 seara cand a intrat pe usa obosit. Eu pe canapea, o hraneam pe micuta Agnes si ma hlizeam de ce se intampla pe „happylica”. Huh! Adi face ochii mari si imi zice: Ce faci? Ma uit la….. astia”, ii zic. El face ochii si mai mari si exclama: Nu, tu nu te uiti la Maruta. Pe tine te scot din minti genul asta de emisiuni! Dau din colt in colt, incerc sa ma motivez, ca ma mai amuz de cat de asa si pe dincolo sunt unii, etc, meditez 10 secunde si ma loveste ceva. Da, asa e. Eu nu ma uit la Maruta, nu fac multe lucruri pe care de ceva vreme am inceput sa le fac, De ce? Poate ca e mai comod, poate ca sunt obosita si mintea mea are nevoie de asa zisele „guilty pleasures” sau poate ca am avut un moment de „deraiere”. Bun. Ce legatura are asta cu dragostea? Pai foarte mare! Consider ca in asta consta dragostea adevarata. Cand vezi ca persoana iubita incepe sa „deraieze” catre o zona care nu o reprezinta, sa o tragi de maneca. Nu are legatura neaparat cu subiectul de mai sus, dar intelegeti unde bat. Ca sa fac o comparatie mai concreta, e ca atunci cand intr-o casnicie femeia/barbatul de 50 de kg incepe sa se faca de 80, si asteapta de la sot/sotie  sa-i spuna ca este superba/superb ca in prima zi. De multe ori asa se intampla. I se spune ce doreste sa auda. Pana la un moment dat…

M-am gandit la seara respectiva nu pentru ca m-a deranjat remarca lui Adi (desi cred ca m-a jenat cel putin) ci pentru ca am simtit in ultima vreme „un ceva” care nu ma reprezinta. Si acel ceva imi dau seama ca are legatura cu comoditatea. Am renuntat la lucrurile care imi fac placere cu adevarat ( de la mancarea preferata pana la muzica, filme preferate, etc), in detrimentul superficialitatii, din comoditate, dar, Slava Domnului, a fost doar temporar. Multumesc iubirea mea, ca mi-ai facut un dus rece 🙂

Concluzia, va invit la sinceritate in cuplu, minciuna „caritabila” a lui Aristotel nu are ce cauta aici 🙂

Love,

Lori